Când devine nociv consumul de alcool

Atunci când alcoolul este consumat ocazional şi în cantităţi reduse, corpul găseşte relativ uşor resursele necesare pentru a contracara daunele produse de acesta. Alcoolul devine însă o problemă pentru sănătate când se consumă zilnic, în acest caz apărând dependenţa, resimţită atât fizic, cât şi psihic. Toate organele sunt afectate de excesul alcool pe perioade lungi, care creşte semnificativ şi riscul de apariţie a cancerului, mai ales în zona bucală şi faringiană.

Ciroza, efect al consumului cronic

Odată trecut în fluxul sanguin, alcoolul ajunge la ficat, la rinichi, la splină şi la creier. Printre cele mai afectate organe este ficatul, locul unde se metabolizează alcoolul. Consumul frecvent de alcool duce la încărcarea cu grăsime a celulelor hepatice, iar ţesuturile lezate de la nivelul acestui organ nu se mai pot reface. Pe fondul malnutriţiei, apare ficatul gras alcoolic (steatoza hepatică), iar abuzul de alcool pe o perioadă de 10-15 ani are ca efect apariţia cirozei hepatice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Renunţarea la alcool este mai mult decât necesară în această afecţiune, complicaţiile precum varicele esofagiene cu hemoragie putând fi fatale. Persoanele alcoolice se confruntă cu o serie de carenţe. Astfel, alcoolul sărăceşte organismul de vitamine şi de minerale, cărora le poate reduce şi absorbţia. De asemenea, consumul excesiv de alcool este cauza celor mai multe pancreatite cronice (inflamaţie a pancreasului).

Alte articole

Liber la bere cu alcool pe stadioanele din România. Parlamentul a schimbat legea după aproape 20 de ani

Uniunea Europeană ia măsuri mai dure pentru prevenirea conducerii sub influența alcoolului. Mașinile vor primi un dispozitiv special

Citeşte şi  Cum să bem alcool fără să ne îmbătăm? Secretul stă în două ingrediente banale

Afectează vasele de sânge

Există convingerea populară că un păhărel-două ne „ţin de cald” iarna. Este adevărat că alcoolul poate da iniţial o senzaţie de căldură, ducând la dilatarea vaselor periferice. Totuşi, prin intensificarea circulaţiei periferice cresc şi pierderile de căldură. În plus, în cazul consumului frecvent de alcool, dilatarea vaselor arteriale este urmată de vasoconstricţie şi de creşterea tensiunii arteriale.

Inima este, de asemenea, afectată, estimându-se că alcoolul este responsabil de 30 la sută din cazurile de cardiomiopatie dilatativă, afecţiune în cadrul căreia se produce slăbirea muşchiului inimii, complicaţie ce poate duce la insuficienţă cardiacă.

Dăunează creierului

Abuzul de alcool produce leziuni cerebrale ireversibile, epilepsie şi deteriorarea nervilor periferici. Sunt afectaţi centrii care coordonează percepţia, echilibrul, gândirea şi vorbirea, intoxicaţia alcoolică perturbând funcţiile pe care creierul le dirijează. La băutorii de cursă lungă, pot apărea şi unele tulburări psihice induse de consumul de alcool.

Printre acestea, psihoza Korskov (manifestată prin tulburări de dispoziţie, amnezie), encefalopatie Wernicke-Gayet (cu simptome precum insomnii, confuzii) şi demenţe alcoolice, întâlnite mai ales în faza finală a alcoolismului cronic.

Află cum să scapi de alcool cu leacuri din natură