Magazinele folosesc numeroase strategii pentru a stimula vânzările, iar „capcana numărului 9” este una dintre cele mai vechi și eficiente tehnici de marketing. Această tehnică se bazează pe modul în care creierul procesează informațiile. Atunci când vedem un preț de 19,99 lei, atenția noastră se concentrează mai ales pe prima cifră. Astfel, produsul este perceput ca fiind mai aproape de 10 lei decât de 20, ceea ce îl face să pară mai accesibil.
Fenomenul este cunoscut drept „preț psihologic” și funcționează în special în cazul produselor cu prețuri medii, unde diferențele aparent mici contează mai mult pentru consumatori. În realitate, diferența de câțiva bani sau de un leu este nesemnificativă, însă impactul asupra percepției este puternic. Această strategie creează iluzia unei economii și reduce rezistența la cumpărare. În consecință, crește probabilitatea ca oamenii să ia decizii rapide, fără să analizeze prea mult oferta.
Citeşte şi: Ce blocuri comuniste sunt mai vulnerabile la cutremur. Explicațiile unui inginer
Numeroase studii arată că produsele cu prețuri terminate în 9 se vând mai des și mai repede decât cele cu prețuri rotunjite. Nu este o coincidență: retailerii folosesc această metodă de ani de zile, în special în supermarketuri și magazinele de haine, unde eficiența ei a fost dovedită constant.
Dacă analizezi rafturile unui magazin, vei observa că majoritatea prețurilor includ cifra 9. De la produse alimentare și detergenți până la haine sau electronice, această cifră apare frecvent. În plus, reducerile sunt prezentate adesea sub forma unor prețuri precum „9,99” sau „19,99”, pentru a accentua ideea de ofertă avantajoasă. Chiar dacă diferența este de doar câțiva bani, psihologia consumatorului face ca aceste produse să fie percepute ca fiind mai bune ca valoare.
Citeşte şi: Digi RCS-RDS lansează o ofertă specială de Paşte pentru toţi abonaţii din România. Până când este valabilă
Chiar și în mediul online, această tactică rămâne la fel de eficientă. Magazinele digitale folosesc aceleași principii, mizând pe faptul că reacțiile subconștiente ale cumpărătorilor nu s-au schimbat.