Caracatiţa afacerilor lui Vîntu VEZI SCHEMA

Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi alte opt reţinuţi în dosarul Petrom Service au fost duşi marţi la tribunal cu propunerea de arestare preventivă. Toţi zece sunt reţinuţi şi acuzaţi de delapidare şi spălare de bani, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro în dosarul Petrom Service.

Sorin Ovidiu Vîntu se implica direct în activitatea Petromservice şi angaja compania în faţa partenerilor străini, el dându-i indicaţii lui Liviu Luca privind deciziile pe care urma să le ia şi reproşându-i dacă adopta o altă conduită, se arată în referatul prin care PICCJ cere arestarea celor doi.

Consiliul Director al SNP Petrom a aprobat în 6 decembrie 2001 externalizarea activităţilor Sucursalei Petroserv Bucureşti, prin încredinţarea activităţilor, închirierea spaţiilor, preluarea întregului personal şi vânzarea patrimoniului către SC Petromservice SA, iar în 10 ianuarie 2002 a fost aprobat Actul constitutiv al SC Petromservice SA, care a fost înmatriculată în Registrul Comerţului, având un capital social de 37.263.200.000 ROL, iar ca acţionari Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA, cu o cotă de participare de 50%, şi 7.701 persoane fizice, angajaţi ai SNP Petrom SA, care deţineau în total diferenţa de 50% din acţiuni.

Alte articole

Liviu Luca scapă de acuzaţii, dar este bun de plată chiar dacă faptele s-au prescris

Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA era condusă de Liviu Luca, acesta fiind în acelaşi timp şi preşedinte al FSLI Petrom şi având astfel o influenţă puternică asupra deciziilor luate de Adunarea Generală a Acţionarilor a SC Petromservice SA.

În cursul anului 2005 Adunarea Generală a Acţionarilor a hotărât dublarea capitalului social al Petromservice prin emiterea de noi acţiuni, pentru care aveau drept de preemţiune acţionarii existenţi.

Deşi valoarea de emisie a noilor acţiuni era mai mică decât profitul obţinut de societate în anul anterior Asociaţia Salariaţilor a hotărât să nu subscrie acţiunile nou emise, iar acţionarii persoane fizice au achiziţionat un umăr nesemnificativ de acţiuni, reprezentând 0,65% din capitalul social. În aceste condiţii, compania offshore a achiziţionat diferenţa de acţiuni reprezentând 49,35% din capitalul social al Petromservice.

„Din înscrisurile transmise de autorităţile străine în urma unei cereri de comisie rogatorie a rezultat că inculpatul Luca Liviu controleaza în mod direct compania”, scriu procurorii în referatul cu propunerea de arestare perventivă în cazul Petromservice.

Astfel, compania a fost înfiinţată în 2003, având acţionari şi directori nominali, care au acceptat să fie desemnaţi în această calitate în schimbul unui onorariu şi să execute dispoziţiile beneficiarului real al companiei, potrivit legislaţiei respective.

În perioada 03.05.2006 – 11.09.2006 Octavian Ţurcan era unic acţionar şi director, iar din 11.09.2006 până în prezent Liviu Luca era unic acţionar şi director.

„Din declaraţiile depuse de acţionarul nominal rezultă că beneficiarul real al companiei este inculpatul Luca Liviu, care este şi singura persoană autorizată să dispună de sumele de bani din contul bancar al societăţii. În acest mod, prin voturile exercitate de Asociaţia Salariaţilor SNP Petrom SA şi în nume personal Luca Liviu decidea hotărârile luate de Adunarea Generală a Acţionarilor, păstrând totodată confidenţialitatea cu privire la calitatea sa de acţionar. Societatea străină era reprezentată la Adunările Generale ale Acţionarilor de o societate de avocatură, care exercita votul potrivit dispoziţiilor primite de la inculpat”, se arată în referatul procurorilor PICCJ.

În perioada care a urmat, Adunarea Generală a Acţionarilor SC Petromservice SA a desemnat ca membri ai Consiliului de Administraţie pe iBohâlţeanu Ioan, Şupeală Gheorghe, R.R. Graziano şi Mihai Sorin, ca director general pe Şupeală Gheorghe, iar ca director financiar pe i Anagnastopol Zizi, persoane apropiate inculpatului Luca Liviu şi care au acceptat să acţioneze în interesul acestuia, spun procurorii.

Potrivit actului constitutiv al SC Petromservice SA, actele de dispoziţie asupra patrimoniului societăţii erau aprobate de către Adunarea Generală a Acţionarilor dacă valoarea tranzacţiei depăşea 10 milioane de euro, de către Consiliul de Administraţie pentru actele cu o valoare între 6 şi 10 milioane de euro, şi de către directorul general alături de directorul financiar în limita a 6 milioane de euro.

„Raportat acestor prevederi, inculpaţii Luca Liviu, Bohâlţeanu Ioan, Şupeală Gheorghe, R.R. G, Mihai Sorin şi Anagnastopol Zizi aveau calitatea de funcţionari, în sensul prevăzut de art. 145 C.pen., precum şi atribuţii de administrare a patrimoniului S.C. Petromservice S.A., îndeplinind condiţiile pentru a fi subiecţi activi ai infracţiunii de delapidare”, arată procurorii PICCJ.

„Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu participa la întâlniri ca reprezentant al S.C. Petromservice S.A. şi angaja societatea în faţa partenerilor străini, aşa cum rezultă din mesajele de poştă electronică identificate cu prilejul percheziţiei informatice efectuate în cauză, care atestă şi că directorul general Şupeală Gheorghe îi era în fapt subordonat funcţional. Totodată, a rezultat că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu se implica direct în activitatea S.C. Petromservice S.A. şi îi dădea indicaţii inculpatului Luca Liviu cu privire la deciziile pe care urma să le ia, reproşându-i dacă acesta adopta o altă conduită”, susţin procurorii.

În aceste împrejurări, la scurt timp după ce în patrimoniul părţii vătămate a intrat suma de 323.059.381 euro obţinută din vânzarea activităţii de servicii petroliere, inculpaţii au acţionat pentru a transfera lichidităţile în patrimoniul unor companii pe care le controlau, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).