Carbohidrații – sau hidrații de carbon – fac parte din categoria celor 3 macronutrienți esențiali pentru organism, împreună cu  proteinele și grăsimile. Îmbunătățesc sistemul imunitar, sunt sursă de energie primară, ajută la coagularea sângelui. Denumirea de carbohidrați provine de la elementele chimice care îi compun, și anume: carbon, hidrogen și oxigen. 

Carbohidrații simpli cresc rapid glicemia

Carbohidrații simpli (glucidele simple sau glucidele rafinate), precum glucoza din zahărul rafinat sau galactoza din produsele lactate, se numesc monozaharide. Cei care conțin două tipuri de glucide, precum lactoza din lapte sau maltoza din bere și anumite legume, poartă denumirea de dizaharide. De asemenea, carbohidrații simpli se întâlnesc și în dulciuri, sucuri, produse de patiserie, cereale îndulcite și în mâncarea procesată. Aceștia sunt considerați a fi sursă de calorii goale, deoarece nu sunt însoțiți în mod natural de vitamine, minerale sau fibre. Pentru că se digeră și se absorb foarte repede în sânge, determină o creștere rapidă a glicemiei, urmată de o coborâre la fel de rapidă, senzația de foame reapărând la scurt timp. Excepție fac fructele, care deși conțin carbohidrați simpli, au o mulțime de vitamine, enzime, antioxidanți, fibre și apă purificată, extrem de necesare organismului.

Carbohidrații complecși dau energie pe termen lung

Carbohidrații complecși (glucidele cu eliberare lentă) sunt numiți și polizaharide, deoarece au în componența lor mai mult de trei tipuri de zaharuri. Spre deosebire de cei simpli, oferă puține calorii și sunt procesați mai lent de către organism. În plus, întrețin funcțiile acestuia pe termen lung. Carbohidrații complecși se găsesc cu precădere în fructe și în legume: mere, banane, căpșuni, alune, dovleac copt, fasole, linte, mazăre, orez brun, cereale integrale și cartofi.  

Surse de carbohidrați buni

Orez brun: 75g/100g
Paste integrale: 65g/100g
Fasole: 20g/100g
Cartofi: 20g/100g
Pâine integrală: 45g/100g
Fulgi de ovăz: 60g/100g

Alte articole

Cum să mănânci de Paște pentru a evita ”explozia” pancreasului. Medic: ”Chiar dacă am ieșit din post, hai să ne limităm”

Cum se menține Diana Munteanu în formă la 47 de ani. Ce dietă ține vedeta: „Echilibrul este cuvântul de bază”

Fibrele previn apariția cancerului de colon

Și fibrele alimentare fac parte din categoria carbohidraților. Acestea sunt nedigerabile și nu sunt transformate în zaharuri simple. Ajută la îmbunătățirea digestiei, la micșorarea colesterolului, la reglarea tranzitului intestinal și a nivelului de zahăr din sânge. Previn apariția cancerului de colon sau a diabetului.

Mențin sănătatea creierului

În urma studiilor s-a constatat că oamenii care au o dietă slabă în carbohidrați sunt mai predispuși să sufere de anxietate, de furie sau de depresie. Acest lucru se explică prin faptul că nivelul serotoninei din creier crește în urma consumului de hidrați de carbon. Totodată, consumați în exces – în special cei rafinați –, favorizează apariția obezității, a diabetului sau chiar a diferitelor forme de cancer.

Bine de știut!

Doza zilnică recomandată de nutriționiști este de 135 de grame de carbohidrați, care asigură circa 30% din aportul caloric cotidian. 

Riscurile dietelor sărace în carbohidrați