Care este pensia medie în România. Norvegienii primesc de la stat de 5 ori mai mult, iar francezii de aproape 4 ori (FOTO)

Românii au printre cele mai mici pensii din Europa. Diferențele față de statele din vestul și centrul continentului din uriașe.

18 apr. 2022, 13:21
Care este pensia medie în România. Norvegienii primesc de la stat de 5 ori mai mult, iar francezii de aproape 4 ori (FOTO)

La nivel local, dar și internațional se discută din ce în ce mai mult despre sustenabilitatea sistemului de pensii de stat (n.r. – pilonul 1), în contextul crizei economice cu efecte severe pe plan global, anticipată de liderii politici și de analiști.

O statistică realizată de Picodi.com prezintă cuantumul indemnizațiilor de pensionare în 44 de țări ale lumii, printre care și România. În cadrul analizei au fost prezentate sumele nete. Astfel, în țara noastră, pensia medie este de 376 de euro – date raportate de Institutul Național de Statistică (INS), adică 1.857 de lei.

România se clasează în topul Picodi pe locul 28. Norvegienii au cele mai mari pensii medii de stat, 1.797 de euro, de aproape cinci ori mai mari decât cele din țara noastră.

Pe locul al doilea este Elveția, cu 1.704 pensia medie, iar podiumul este completat de SUA, cu 1.482 de euro. Cele mai mici pensii se găsesc în Ucraina – 110 euro, Republica Moldova – 128 de euro și Albania – 128 de euro.

Pensia medie în Ungaria este de 413 euro, iar la vecinii din sud, bulgarii, de 290 de euro.

 

 

Guvernul României și-a asumat reformarea sistemului de pensii

 

Un aspect important de menționat în calculul cuantumului pensiei medii în România este faptul că pilonul I (n.r. – de stat) prezintă puternice dezechilibre. Pentru a le corecta, Guvernul a enunțat măsuri concrete în PNRR.

„Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri. Trebuie să avem curajul să le spunem părinților noștri că ceva trebuie să se schimbe.

Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate”, se arată în PNRR.

Florin Cîțu a anunțat la finalul anului trecut că reforma pensiilor va trebui implementată până în 2023.

„Noi susţinem ca toate pensiile în România să fie bazate pe contributivitate, pentru că există anumite categorii în România unde există restricţii pentru care nu pot să aibă venituri şi atunci bineînţeles că trebuie să ducem pe toată lumea pe contributivitate. Este un criteriu de la care nu abdicăm.

În acelaşi timp, reforma pensiilor este în PNRR. Va trebui să fie implementată în 2023. Deci, tot sistemul de pensii, toate pensiile – în PNRR scrie foarte clar ‘pensiile speciale sau pensiile de serviciu, toate vor trece pe sistem de contributivitate’ – şi atunci se rezolvă această problemă pentru toate aceste categorii'”, a declarat premierul demis.

Angajamentele Guvernului României cu privire la reformarea sistemului de pensii:

  • transmiterea către Parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoarea la perioada fixă de contributivitate de 25 ani), si propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc;
  • eliminarea indicelui de corecție;
  • creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat,
    modificarea pensionării anticipate;
  • stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare și asigurând sustenabilitatea fiscală a Pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare;
  • Ministerul Muncii va finaliza legea în prima parte a anului 2022 și o va trimite în Parlament;
  • aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB-ul vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a acomoda aceste creșteri). – Q4 2023;
  • toate dosarele de pensii recalculate – Q4 2022;
  • aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Q4 2022;
  • aprobarea legislației necesare pentru asigurarea sustenabilității Pilonul 2 pensii – Q1 2022.

loading...
Partenerii noștri