EXCLUSIV. Casa Eminescu de la Văratec, locul în care își petrecea verile marele poet, a ajuns o ruină. Clădirea continuă să se prăbușească, în timp ce autoritățile ridică din umeri. Ministerul Culturii: „Nu se justifică cheltuielile pentru clasarea imobilului”

Într-un sat din comuna Agapia, județul Neamț, la cinci minute de Mănăstirea Văratec se află Casa Eminescu, ajunsă în stare avansată de degradare. Locul care i-a fermecat verile marelui poet, în care Mihai Eminescu și-a petrecut zilele călduroase din ultimii 15 ani ai vieții, a ajuns în paragină.

09 iun. 2021, 17:37

Casa lui Eminescu de la Văratec e singura, în afara celei de la Ipotești, în care șederea regretatului poet atâția ani poate fi dovedită și care poate obține nume de casă memorială. Cu toate acestea, autoritățile manifestă un dezinteres total față de cultură și valorile naționale. Multe personalități ale culturii au făcut apeluri repetate pentru a mai salva ceva din imobil, însă vocile lor au fost ignorate, iar clădirea a continuat să se degradeze.

Mihai Eminescu și-a petrecut verile aici, în ultimii 15 ani de viață

Casa de la Văratec devenise refugiul lui Mihai Eminescu pe perioada verii, locul unde își găsea inspirația și putea să creeze într-o liniște perfectă. Eminescu ar fi închiriat această casă din 1874 de la maica Asinefta Emoghin, proprietara de atunci a imobilului.

„Veronica Micle obişnuia să se odihnească în timpul verii la Văratec, să se plimbe în pădurea de mesteceni, imortalizată de poet în «Călin Nebunul» sau «Călin, file de poveste». Aici, în verile lui 1874 şi 1875, Eminescu închiriase de la maica Asinefta Ermoghin o cămăruţă, de unde privea «codrul de aramă» sau «pădurea de argint». La Văratec mai stătuse Eminescu şi peste ani, în gazdă la maica Străinescu”, spune Dan Toma Dulciu în lucrarea „Eminescu şi diplomaţia“ (Editura Universitară Bucureşti, 2007).

Ultima dată imobilul a fost locuit în anul 2002 de o maică, timp de trei luni, iar după 2006 a început să se degradeze tot mai mult. De-a lungul timpului s-au făcut mai multe apeluri pentru salvarea sa. În 2002, la inițiativa criticului literar Zoe Dumitrescu Bușulenga, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a lansat „Apelul Naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu”. Ulterior, a fost semnată o petiție trimisă premierului de atunci, Mihai Răzvan Ungureanu, prin care se cerea reabilitarea Casei Eminescu.

În momentul de față, casa în care obișnuia Eminescu să-și petreacă verile nu mai are geamuri, acoperișul este distrus, zidurile au început să se prăbușească, iar cei care ajung să viziteze această zonă pleacă dezamăgiți și triști. În această situație s-a aflat și actrița Oana Pellea care, în urmă cu o lună, a fost în comuna Agapia. Revoltată de felul în care a ajuns imobilul, actrița a transmis un mesaj către Consiliul Județean Neamț pentru a afla dacă se mai poate salva ceva. Aflată în momentul de față în proprietatea Mănăstirii Văratec, singura variantă pentru salvarea casei lui Eminescu ar fi includerea ei pe lista monumentelor istorice, prin urmare clasarea ei. Acesta a fost răspunsul public al directorului Direcției Județene pentru Cultură Neamț.

Răspunsul Consiliului Județean Neamț: „Imobilul la care faceți referire este aflat in proprietatea Mănăstirii Varatec. Acest obiectiv nu a fost inclus de către Ministerul Culturii În lista monumentelor istorice, aceasta fiind singura variantă de a salva acest imobil. Nefiind declanșată procedura de clasare, nu se poate interveni in niciun fel asupra construcției, care nu se afla in proprietatea ori administrarea Consiliului Județean și nici a Consiliului local Agapia”.

De ce nu a fost inclusă Casa Eminescu de la Văratec pe Lista Monumentelor Istorice

Româniatv.net a solicitat un punct de vedere din partea Ministerului Culturii referitor la motivul pentru care Casa Eminescu de la Văratec nu a fost introdusă până acum în lista monumentelor istorice și ce se poate face în continuare pentru ca clădirea să fie inclusă în patrimoniul cultural și să fie restaurată.

Reprezentanții Ministerului Culturii au răspuns că nu au găsit documente care să confirme că Mihai Eminescu a stat în casa respectivă și din acest motiv „nu se justifică angajarea unor cheltuieli bugetare pentru clasarea imobilului”.

Până în prezent, nu au fost identificate documente din care să rezulte cu certitudine că în această casă a locuit poetul Mihai Eminescu sau că imobilul ar fi aparţinut acestuia. Din discuţiile purtate cu conducerea mănăstirii, am aflat că, la imboldul doamnei acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga, au fost efectuate cercetări în diverse arhive, însă din păcate fără succes.

In ceea ce priveşte criteriile care stau la baza includerii unui imobil în Lista Monumentelor Istorice, acestea sunt prevăzute în Capitolul III din O.M.C. nr. 2260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice. Acestea se împart în 4 categorii:

-criteriul vechimii;
-criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică si urbanistică; -criteriul referitor la frecvență (raritate si unicitate);
-criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică”.

Întrebați dacă Ministerul Culturii intenționează să facă demersuri pentru restaurarea clădirii, reprezentanții instituției au răspuns:

Având în vedere imposibilitatea fundamentării, prin documente, a ipotezei că această locuinţă a aparţinut poetului Mihai Eminescu, în prezent, nu se justifică angajarea unor cheltuieli bugetare pentru clasarea imobilului.

În prezent, clădirea se află în stare de degradare, în proporţie de 85%, având toată partea lemnoasă putredă și distrusă. Doar pietrele din temelia clădirii ar putea fi refolosite, iar în aceste condiţii, o eventuală restaurare nu poate fi luată în calcul, ci doar refacerea unei noi construcţii, pe o temelie în care să fie refolosite parţial pietrele din temelia originală. Astfel, se pierde substanța și valoarea monumentului istoric și putem vorbi doar de o clădire nouă ce preia stilul unei construcții vechi.

Totodată, vă informăm faptul că, în momentul de faţă, DJC Neamț are în curs de derulare proceduri de clasare pentru două imobile (Biserica Precista Veche din Mun. Piatra Neamț și Ansamblul bisericii „Sf. Nicolae” din com. Ghindăoani). De asemenea, pe lista de așteptare pentru clasare se află încă zece imobile valoroase identificate în cursul deplasărilor în teren (printre ele, biserica „Amintirilor din copilărie”, în care lon Creangă a făcut primii ani de școală, strămutată în satul Şoimărești, com. Drăgăneşti)„, a transmis Ministerul Culturii, la solicitarea Româniatv.net.

Răspuns Ministerul Culturii by Simion Claudia on Scribd


loading...