Sicriul cu corpul neînsufleţit al cineastului, decedat luni, la vârsta de 80 de ani, a fost depus miercuri, în jurul orei 11.00, în foaierul Teatrului Odeon din Bucureşti, unde a fost oficiată şi o slujbă.

Sicriul este înconjurat de coroane de flori trimise de colegi de breaslă, prieteni şi admiratori ai regizorului. Astfel, Ministerul Culturii, Centrul Naţional al Cinematografiei, Uniunea Teatrală din România, preşedintele României, preşedintele Senatului se numără printre cei care au trimis câte o coroană de flori.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cristina Șișcanu, despre gestionarea banilor în cuplu: „Bărbatul ...

Motivul real pentru care Adela Popescu a demisionat de la Pro ...

Treptele teatrului au fost călcate rând pe rând de actori, de prieteni, dar şi de cei care au zâmbit la filmele marelui regizor al comediei româneşti.

Printre cei care au venit să-i aducă un ultim omagiu lui Geo Saizescu s-au numărat Eusebiu Ştefănescu, Dinu Săraru, Bogdan Stanoevici, Dan Piţa, Elvira Deatcu şi Rodica Mandache.

„Vedeţi dumneavoastră, am învăţat că cel mai firesc gest al omului este moartea. Dar prin Geo Saizescu a căzut un stâlp al cinematografiei române, al teatrului românesc, al pedagogiei. Pedagogia este o artă. Eu, personal, am pierdut un mare prieten. Când trăia Geo Saizescu, mergeam cu multă încredere în viaţă. Aveam mereu sentimentul că am un prieten care, oricând aş avea nevoie, el vine în preajma mea, mă ajută, mă consolează. E mai greu pentru cei care rămân”, a declarat actorul Eusebiu Ştefănescu, venit să-şi ia rămas bun de la regizor.

Urmându-i paşii în arta regiei de film, Cătălin Saizescu a declarat că tatăl său a fost un adevărat părinte care încearcă „să te construiască”. „Pentru mine, tata înseamnă cam ce ar trebui dacă nu cumva se întâmplă chestia asta la fiecare fiu, adică definiţia unui părinte care are grijă de tine, care încearcă să te construiască după chipul şi asemănarea lui şi să-ţi transmită cât mai multe învăţăminte cu putinţă. (…) Cred că în ascuns a avut şi această idee de a-l urma (ca regizor, n.r.), dar nu a fost făcută evident. Dimpotrivă, mama tot încerca să deturneze cătarea mea către aceeaşi meserie, ca şi el. A însemnat un adevărat părinte în adevăratul sens al cuvântului şi o definiţie a părintelui”, a declarat Cătălin Saizescu.

Regizorul Geo Saizescu va fi înmormântat joi, la ora 12.00, la cimitirul Mănăstirii Cernica de lângă Bucureşti, a declarat, miercuri, fiul cineastului, Cătălin Saizescu. Joi, începând cu ora 10.00, va fi oficiată o slujbă la Teatrul Odeon. Cortegiul funerar va porni spre cimitirul Mănăstirii Cernica în jurul orei 10.30.

Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc, a decedat luni, la vârsta de 80 de ani, la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, au declarat surse medicale.

Cunoscut regizor, scenarist şi actor român, Geo Saizescu s-a născut pe 14 noiembrie 1932, în comuna Prisăceaua, judeţul Mehedinţi.

În cinematografia română, Geo Saizescu este un cineast singular prin consecvenţa cu care s-a consacrat comediei. Printre cele mai savuroase comedii regizate de Geo Saizescu se numără „Păcală” (1974), „Un surâs în plină vară” (1963), „Astă seară dansăm în familie” (1972) şi „Secretul lui Bachus” (1984). A regizat şi filmele „Doi vecini” (1959), „La Porţile Pământului” (1965), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Eu, tu şi Ovidiu” (1977), „Grăbeşte-te încet” (1981), „Sosesc păsările călătoare” (1984), „Secretul lui Nemesis” (1985), „Harababura” (1990), „Călătorie de neuitat” (1994). Cele mai recente pelicule ale sale sunt „Iubire elenă” (2010) şi „A doua şansă” (2011).

La multe dintre peliculele pe care le-a regizat, Geo Saizescu a fost şi scenarist.

În anul 2006, la lansarea filmului „Păcală se întoarce”, Geo Saizescu spunea că Păcală este „o chintesenţă a inteligenţei şi umorului naţional” ce înfruntă prostia omenească. În raport cu acelaşi personaj întruchipat în urmă cu 30 de ani de Sebastian Papaiani, Păcală în interpretarea lui Denis Ştefan din „Păcală se întoarce” readucea acelaşi spirit, susţinea atunci regizorul. Atunci, Saizescu visa chiar şi la un al treilea film cu acelaşi protagonist.

De asemenea, Geo Saizescu a jucat în numeroase filme, între care „S-a furat o bombă”, „Astă seară dansăm în familie”, „Păcală”, „Eu, tu şi Ovidiu”, „Saltimbancii”, „Grăbeşte-te încet”, „Şantaj”, „Buletin de Bucureşti”, „Pe malul stâng al Dunării albastre”, „Fram”, „Sosesc păsările călătoare”, „Secretul lui Bachus”, „Secretul lui Nemesis”, „Căsătorie cu repetiţie”, „Harababura”, „A doua cădere a Constantinopolului”, „Milionari de weekend” şi „O secundă de viaţă”.

De-a lungul îndelungatei sale cariere, Geo Saizescu a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi actori, între care Gheorghe Dinică, Iurie Darie, Dem Radulescu, Jean Constantin, Florin Piersic, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Emil Hossu, Stela Popescu, Maia Morgenstern, Valentin Teodosiu, Şerban Ionescu, Draga Olteanu-Matei, Dorina Lazăr etc.

După cum singur declara, şi-a iubit toate filmele, niciunul nefiind mai presus decât altul şi singurul său regret a fost acela că nu a făcut mai multe pelicule. De asemenea, Geo Saizescu a fost un pedagog renumit şi şi-a dorit mereu să împărtăşească arta cinematografică mai tinerilor săi colegi.

A scris cărţile „Jurnalul unui bătrân lup de cinema” şi „Păcală se întoarce şi.. rămâne!”.

A primit numeroase premii şi distincţii, între care şi premiul de excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj.