Sesizarea Avocatului Poporului a rămas fără obiect, după ce Camera Deputaților a eliminat din legea de aprobare a OUG nr.8/2015 prevederile privind bacșișul și emiterea de bonuri fiscale pentru bacșiș.

Pe 19 mai, Avocatul Poporului a anunțat că a atacat la CCR ordonanța privind taxarea bacșișului, susținând că acest act normativ afectează drepturi și libertăți constituționale, în speță accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține repararea pagubei, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți, precum și libertatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu a fost achitat ...

Potrivit AP, OUG 8/2015 încalcă principiul separației și echilibrul puterilor în stat și independența judecătorilor prin faptul că hotărârea judecătorească de anulare a procesului-verbal de constatare a contravenției nu are nicio finalitate cu caracter reparatoriu pentru persoana vătămată în patrimoniul său, întrucât amenda și suma de bani achitată nu se restituie, așa cum reiese din textul legal criticat.

Autorul sesizării a apreciat că măsura reglementată prin prevederile legale criticate este de natură a crea premisele unor abuzuri din partea organelor de control, care, cunoscând faptul că soluția de anulare a procesului-verbal de contravenție pronunțată de instanța de judecată nu are niciun efect asupra amenzii achitate, pot încheia procese-verbale în afara condițiilor impuse de cadrul legal.

În 10 iunie, plenul Camerei Deputaților, ca for decizional, a aprobat — cu 285 de voturi ‘pentru’ și 2 abțineri — eliminarea prevederilor privind bacșișul și emiterea de bonuri fiscale pentru bacșiș.

Deputații au adoptat proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se abrogă toate prevederile care țin de bacșiș.

Astfel, s-a renunțat la articolul care prevedea că „bacșișul se justifică prin datele înscrise în documentele emise de aparatele de marcat electronice fiscale și se evidențiază pe un bon fiscal distinct” și la cel care spunea că „sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite angajaților se înregistrează la suma cheltuielilor. Acesta mai prevedea că operatorii economici stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile din încasarea bacșișurilor rămân la dispoziția lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaților.

Ordonanța mai reglementează aspecte referitoare la aparatele de marcat.

„În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcțiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligați să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe, în condițiile legii, pentru respectivele operațiuni și facturi, la cererea clientului. Obligația privind înregistrarea operațiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care desfășoară activitatea de transport în regim de taxi”, se arată în ordonanță.