CCR a recunoscut puterea recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi amână pentru la toamnă pronunţarea pe legile justiţiei

Curtea Constituţională a României a amânat miercuri, pentru 25 septembrie, dezbaterea sesizărilor PNL, USR şi pe cea a Instanţei supreme, în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii privind organizarea judiciară.

Astfel, plenul Curții Constituționale va dezbate în septembrie sesizarea PNL și USR asupra modificării Legii 303/2004 privind statutul magistraților, a obiecției ÎCCJ și a partidelor din Opoziție la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și a obiecției președintelui Klaus Iohannis la Legea 317/2004 privind organizarea CSM.

Pe 11 iulie, PNL şi USR au sesizat CCR cu privire la modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cerând judecătorilor CCR să ceară opinia Curţii de Justiţie a UE referitor la unele întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

Citeşte şi: Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: Cunosc puterea recomandărilor Comisiei de la Veneţia

„Este vorba despre un raport intermediar, ceea ce înseamnă că chiar dânşii, până la sesiunea din octombrie, îl vor definitiva şi completa. (…) Cunosc puterea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, exprimată printr-un aviz, fie el şi intermediar”, a declarat Toader, care a precizat că dacă Ministerul Justiţiei va fi solicitat pentru elaborarea punctului de vedere al României, care va fi transmis Comisiei, evident că va contribui.

„În cuprinsul sesizării, PNL a solicitat Curţii Constituţionale sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o serie de întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept, a drepturilor privind accesul la o justiţie echitabilă şi stabilitatea sistemului judiciar din România. Demersuri similare au fost iniţiate în cazul Poloniei şi Portugaliei, în raport cu statutul magistraţilor”, se arată într-un comunicat de presă. 

Totodată, PNL a reiterat solicitarea adresată Curţii Constituţionale de a ţine cont de evaluarea Comisiei de la Veneţia asupra modificărilor aduse Legii 303/2004, respectiv de a suspenda soluţionarea cauzelor aflate pe rolul CCR până la publicarea analizei Comisiei de la Veneţia.

„Amintim faptul că apeluri similare adresate autorităţilor româneşti au venit din partea oficialilor Comisiei Europene, ai Consiliului Europei, precum şi a principalilor parteneri strategici din UE şi NATO. Principalele modificări aduse Legii 303/2004, cu efecte nocive asupra sistemului judiciar, vizează modificarea regimului privind pensionarea magistraţilor, fapt care riscă să afecteze grav cursul proceselor aflate pe rol. Totodată, modificările aduse modului de numire în funcţiile de conducere periclitează independenţa magistraţilor, implicit garanţiile de independenţă de care ar trebui să se bucure acest corp profesional”, se mai arată în comunicatul liberalilor.

Senatul a adoptat, pe 10 iulie, decizional, în forma iniţială, proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis. Au fost 75 de voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” şi zero abţineri.

Pe ordinea de zi a plenului de miercuri a a figurat CCR figurează și pbiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, formulată de un număr de 94 deputați din grupul parlamentar al PNL, grupului parlamentar al USR, precum și deputați neafiliați. O sesizare de neconstituționalitate referitoare la modificarea aceleiași legi a fost făcută și de Înalta Curtea de Casație și Justiție și va fi dezbătută tot miercuri de Curtea Constituțională.

Reamintim că, în prealabil, președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea în Parlament a proiectului care modifică Legea 304, însă Legislativul a respins cererea șefului statului.

CCR a amânat discuția și asupra sesizării lui Iohannis cu privire la modificarea Legii 317/2004 privind CSM, președintele României contestând faptul că, deși a fost trimisă la reexaminare, Parlamentul a adoptat legea în forma transmisă inițial la promulgare, respingând implicit cererea sa.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 6 iulie, din nou Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

În sesizarea președintelui se contestă faptul că, deși legea a fost trimisă spre reexaminare, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea dedusă controlului de constituționalitate în forma transmisă inițial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare.

„După cum s-a stabilit constant în jurisprudența constituțională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de Președintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/rațiunile/textele cuprinse în însăși această cerere. Astfel, Curtea Constituțională a stabilit că „(…) relația dintre Președintele României și Parlament este caracterizată printr-un dialog constituțional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorități trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituțional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Președintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluție legislativă atât pentru motive de constituționalitate, cât și de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog interinstituțional ce trebuie să fie guvernat de normele constituționale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-și însuși observațiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituțional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituții, însă numai în limitele cererii de reexaminare”, se arată în sesizarea președintelui Klaus Iohannis.

Cu alte cuvinte, șeful statului reclamă faptul că odată trimisă legea spre reexaminare, aceasta trebuie să intre din nou în procedură parlamentară și dezbaterea să fie reluată în limitele cererii de reexaminare.

Iohannis contestă și faptul că din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaților, cât și la Senat) această motivare a respingerii cererii de reexaminare lipsește. De asemenea, din dezbaterile din plenul Camerei Deputaților nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea președintelui.