CCR judecă legalitatea nominalizării lui Ludovic Orban chiar în ziua învestirii Guvernului

Curtea Constituțională va discuta, pe 24 februarie, sesizarea conflictului între președintele Klaus Iohannis și Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcția de premier, au declarat surse ale instituției.

Marcel Ciolacu, despre planul PSD: „Suntem pregătiţi şi de anticipate”

Sesizarea a fost făcut de Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, și Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului. Până la 14 februarie a fost termenul de exprimare a punctelor de vedere ale părțile implicate în conflictul dintre președintele Klaus Iohannis și Parlament pe desemnarea lui Ludovic Orban ca prim-ministru.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Înaintea depunerii contestație la CCR, Marcel Ciolacu a explicat că sesizarea va fi făcut chiar dacă asta nu stopează demersul desemnării lui Orban ca premier. După ce Guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, președintele Klaus Iohannis a decis să-l desemneze, din nou, pe Ludovic Orban pentru Palatul Victoria.

Alte articole

Nicușor Dan arată cu degetul către Parlament după decizia CJUE legată de prescrierea răspunderii penale: „Noi am avut o decizie a CCR care trebuia urmată într-un termen constituțional de 45 de zile”

Decizia CCR în conflictul dintre Guvernul Bolojan și ÎCCJ. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei

De luni până miercuri miniștrii Cabinetului Orban vor fi audiați în comisiile reunite de specialitate din Parlament, iar votul de învestire va fi dat luni, 24 februarie, într-un plen reunit care va începe la ora 16.00.

Potrivit documentului semnat de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, conflictul constă în „exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţie, de desemnare, în data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru”.

În sesizare se arată că desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută „cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale”. În acest sens, ar fi fost încălcate: „principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a”, se susţine în documentul menţionat.

„De asemenea, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate”, mai precizează sesizarea.

Conform documentului, art. 89 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, „declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile”, se mai argumentează în sesizarea la CCR.

„Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, semnalăm că este necesar, totodată, a se stabili conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale”, se mai arată în text.