CCR: Sintagmă neconstituţională într-un articol din Codul penal care stabileşte majorarea unei pedepse

Plenul Curţii a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 129 alineatul (2) litera b) din Codul penal, dispoziţiile criticate având drept conţinut: „În cazul săvârşirii a două infracţiuni, dintre care una în timpul minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea comisă în timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care: (…) b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 129 alineatul (2) litera b) din Codul penal şi a constatat că sintagma „cel puţin” din cuprinsul acestora este neconstituţională.

„În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 129 alineatul (2) litera b) din Codul penal încalcă principiul egalităţii în drepturi şi libertatea individuală, prevăzute la articolul 16 şi articolul 23 din Constituţie. În acest sens, s-a reţinut că textul criticat prevede, în privinţa persoanelor majore, care au săvârşit o infracţiune ulterior împlinirii vârstei majoratului şi o infracţiune în timpul minorităţii, un regim sancţionator al concursului de infracţiuni care poate fi mai sever decât cel reglementat în privinţa persoanelor majore care au săvârşit infracţiuni după împlinirea majoratului”, precizează judecătorii constituţionali.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională.

Alte articole

Lia Savonea îl acuză pe Ilie Bolojan că pune presiune pe CCR: Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare

Judecătorul CCR Dacian Dragoș nu înțelege motivul pentru care se cere revocarea sa: „Poate este o lovitură care se vrea să dea celui care m-a numit în funcţie”. Cum a fost desemnat de Nicușor Dan: „Nu am depus CV-ul, a fost alegerea președintelui”