Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu, opinie separată în CCR legat de starea de urgenţă

In acest caz, controlul parlamentar – invocat falacios (in eroare logica- n.red.) de opinia majoritara – ar viza raporturile de natura politica dintre puterea legiuitoare si puterea executiva, ‘care tocmai in considerarea acestui fapt sunt exceptate de la controlul judecatoresc pe calea contenciosului administrativ, si nicidecum aspectele de legalitate formala si materiala ce pot fi verificate doar de instantele judecatoresti’”, arata cele doua judecatoare CCR, citate de ziare.com.

Livia Stanciu si Simina Tanasescu precizeaza ca CCR incearca sa-si extinda propria competenta asa cum s-a intamplat in cazul Kovesi, fapt sanctionat de CEDO.

„Opinia majoritara se contrazice singura atunci cand afirma ca si acest decret al Presedintelui Romaniei are o ‘valoare constitutionala’, care aminteste de ‘raporturile de drept constitutional pur’ din decizia nr. 358/2018, doar pentru a-si putea extinde ultra vires (dincolo de puteri – n.red.), propria competenta.

In cauza Kovesi v. Romania (cererea nr.3594/19) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca limitarea liberului acces la justitie al reclamantei a rezultat din decizia nr. 358/2018 prin care jurisdictia constitutionala a afirmat ca instantele de contencios administrativ pot verifica doar legalitatea formala a decretelor emise de Presedintele Romaniei (a se vedea in special paragrafele 153-157 din hotararea CEDO in cauza Kovesi v. Romania, 5 mai 2020). 

In prezenta decizie (nr.152/2020) Curtea Constitutionala merge mai departe si afirma ca instantele de contencios administrativ nu pot verifica nici legalitatea formala a acestor acte administrative cu caracter normativ de vreme ce ele vor fi supuse controlului politic al Parlamentului si controlului jurisdictional al Curtii Constitutionale, ceea ce practica relevanta a instantelor judecatoresti, confirmata recent si de jurisdictii internationale precum CEDO, infirma.

Citeşte şi: STARE DE ALERTĂ din 15 mai. Legea va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Ce se întâmplă cu amenzile

Errare humanum est, perseverare … (A gresi este omeneste, a persista in greseala este diabolic, proverb latin – n.red.)”, scriu cele doua judecatoare.

Stanciu si Tanasescu precizeaza ca faptul ca opinia majoritara sustine ca decretele Presedintelui Romaniei sunt supuse unui dublu control, anume unul politic, realizat de Parlament si unul juridic, realizat de Curtea Constitutionala „neaga realitatea normativa obiectiva din statul de drept care ar trebui sa fie Romania: competenta Parlamentului si, respectiv, a Curtii Constitutionale sunt fiecare prevazute de Constitutie, iar aceasta nu a conferit astfel de atributii nici legiuitorului si nici judecatorului constitutional”.

Potrivit acestora, Parlamentul incuviinteaza sau nu instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si nu verifica temeinicia ori oportunitatea decretului Presedintelui Romaniei pentru simplul motiv ca astfel de atributii au fost date de Constitutie (art.126 alin.6) in competenta instantelor judecatoresti. Curtea Constitutionala are o competenta stabilita tot de Constitutie (art.146) si ea nu include verificarea vreunor acte administrative normative ale Presedintelui Romaniei; nici constituantul originar si nici cel derivat nu au conferit astfel de atributii judecatorului constitutional din Romania.

„Nu in ultimul rand, in prezenta cauza Curtea Constitutionala a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate referitoare la anumite acte normative si nu cu un conflict juridic de natura constitutionala pentru a putea preciza competentele autoritatilor publice carora a ales sa li se adreseze”, concluzioneaza cele doua judecatoare.