De la începuturile omenirii până în prezent limbajul a fost în continuă schimbare, iar limbile în sine s-au modificat, în timp ce unele chiar au dispărut. Acest lucru nu este deloc uimitor, având în vedere faptul că, până la urmă, limbajul este în directă legătură cu viața de zi cu zi și cu societatea dintr-o anumită epocă. Evoluția tehnologică are și ea un impact uriaș asupra limbii, dat fiind că suntem „forțați” să denumim conceptele și tehnologiile noi care apar și ulterior să introducem în limbajul de zi cu zi aceste cuvinte.

Citește și: Prognoza meteo de Paşte 2023. Surpriză de la ANM, în ce zone se anunţă soare dogoritor, unde vom avea nevoie de umbrelă

Alte Articole

O mămică a arătat mai mult decât trebuia când și-a dus ...

Ce a păţit Ramona Olaru la Paris. Blondina s-a speriat foarte ...

Sofia Vicoveanca, extrem de activă la 81 de ani: „Eu mă ...

Așa s-a întâmplat și cu introducerea multor cuvinte în limba română, majoritatea provenite din limba engleză, care fac referirle la sfera tehnologică. De la „mouse” la „social media” și faimosul „seflie”, avem în limbajul colocvial 2023 zeci, dacă nu sute de cuvinte apărute „peste noapte” în limba română, care ne ajută să conversăm mai rapid sau să ne ușurăm discursul. Un exemplu în acest sens este și înrădăcinarea în vocabularul de bază a cuvântului „weekend”, tocmai pentru a scăpa de expresia mai lungă „sfârșit de săptămână”.

Astfel de schimbări sunt cât se poate de firești și comune, indiferent de limba la care ne referim, căci pe tot globul există astfel de modificări ale limbajului. Un alt mod comun prin care o limbă se poate schimba este prin interacțiunea directă cu alte popoare.

Știm deja de la orele de istorie și de română faptul că limba română își are originile în perioada în care Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman și, mai apoi, romanizată de mărețul imperiu. Totuși, limba pe care o vorbim astăzi nu mai are legătură cu acel moment, tocmai pentru că la „rețetă” au fost adăugate nenumărate alte ingrediente, care pe parcurs au creat schimbări și modificări majore.

Ce înseamnă „bogdaproste”? Un cuvânt extrem de folosit

Impacr asupra limbii române au avut o multitudine de alte limbi, care într-un fel sau altul și-au lăsat amprenta. Poate că una dintre cele mai importante, după latină, a fost slavona. Aproximativ 20% dintre cuvintele românești sunt de origine slavă, cu toate că multe dintre ele s-au pierdut în istorie, altfel, procentul ar fi fost chiar mai mare.

„Bogdaproste” este un cuvânt extrem de uzual, în folosim chiar și scos din contextul unui parastas sau al unei pomeni. Pentru mulți dintre noi acest cuvânt înlocuiește în anumite contexte chiar cuvântul „mulțumesc”, însă foarte puțină lume știe de fapt de unde provine acest cuvânt sau ce înseamnă.

„Bogdaproste” este un cuvânt de origine slavonă, limba din care a evoluat bulgara modernă și limba care a fost folosită în bisericile românești multe secole la rând.

Acest cuvânt poate avea mai multe traduceri, însă cea mai precisă traducere a lui este „Dumnezeu să-i ierte”. Părintele Andrei Atudori explică frumos și succint acest cuvânt, spunând că „ne trimite cu gândul la iubirea lui Dumnezeu”, potrivit doxologia.ro.

După cum știm cu toții, „bogdaproste” este cuvântul folosit atunci când primim ceva de pomană, iar răspunsul obișnuit pe care îl dăm este „să fie primit”.

Pomenirea morților este un obicei familiar în credința Ortodoxă, „bogdaproste” fiind, astfel, o rugăciune către Dumnezeu pentru iertarea păcatelor celor care au murit.

Citește și: Fecioara Maria anunţă ce zodii au parte de binecuvântare la sfârşitul săptămânii