Ce mâncau românii acum 100 de ani și de ce nu existau țărani grași. Alimentul regăsit în fiecare gospodărie

Ce mâncau românii acum 100 de ani. În urmă cu un secol, opțiunile culinare ale românilor erau mult mai limitate decât acum, când ne putem procura orice aliment ne dorim, indiferent de proveniență.

Citește și: Câte feluri de mâncare trebuie să mâncăm la prânz. Explicațiile medicului Vlad Ciurea

Ce mâncau românii acum 100 de ani

În lucrarea sa din 1895, intitulată „Igiena țăranului român”, dr. Gheorghe Crăiniceanu dedică un întreg capitol alimentației țăranului român. Autorul menționează că hrana obișnuită a românilor era, în general, pregătită în casă și consumată în aceeași zi sau cel mult în următoarele două zile. Fiind vorba de alimente proaspete, hrana se strica mult mai repede, iar în lipsă de altceva, orice preparat trebuia consumat cât mai degrabă. În acea perioadă, aditivii alimentari, grăsimile artificiale, îndulcitorii și zaharurile rafinate nu erau folosite în preparatele culinare, făcându-le să reziste foarte puțin.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Țăranii români erau săraci și, din necesitate, erau obișnuiți să vândă produsele ce erau mai bune, păstrând pentru ei alimentele mai slabe calitativ. Mămăliga era mult mai răspândită decât pâinea la acea vreme, datorită faptului că era mai ușor de preparat, iar pâinea de grâu era rezervată pentru momente speciale, fiind mai greu accesibilă.

Alte articole

De ce apar crizele de mâncat compulsiv? Mihaela Bilic: „Este un semn că ceva nu e în regulă”

Gabriela Cristea, întrebată de internauți dacă mănâncă toate „bunătățile” în concediu. Răspunsul savuros oferit de vedetă: „N-am declarat război niciunui aliment”

Pe vremuri se consumau multe alimente care astăzi nu mai sunt la fel de populare, precum știr, podbal, frunze de sfeclă, hrișcă, mei, bob, ulei de cânepă și jufă. Țăranii consumau mămăligă de obicei de trei ori pe zi, fiind un preparat ușor de gătit, consistent, sățios și potrivit lângă aproape orice aliment.

Carnea era un lux, deoarece mulți țărani o vindeau din propria ogradă pentru a-și putea permite alte necesități pe care nu le puteau produce singuri. Chiar și cei mai înstăriți români evitau consumul de carne, menționând că și strămoșii lor s-au hrănit în același mod. Printre cei mai bogați localnici se număra cârciumarul din zonă. În județul Roman, acesta vindea lapte, ouă și brânză la târg pentru a-și procura alte bunuri necesare, adesea obținând un profit considerabil.

Obezitatea era practic necunoscută atât printre oameni, cât și printre animalele domestice în acele vremuri, deoarece consumul alimentar era limitat, iar activitatea fizică era intensă, mai ales în munca de pe câmp. Medicii vremii erau îngrijorați de obiceiul țăranilor de a consuma porumb stricat, ceea ce se credea că ar contribui la apariția unei boli serioase numită pelagră.

Postul era o practică obișnuită, care determina reducerea cantității de hrană consumată. Cu toate acestea, dr. Gheorghe Crăiniceanu observa că perioadele îndelungate de post, mai ales Postul Mare al Paștelui, contribuiau la malnutriția populației rurale. Cu toate acestea, preparatele cele mai apreciate erau cele consumate în timpul sărbătorilor, cum ar fi găina umplută, servită la mese mari și festive și pâinea de grâu.

Citește și: Condimentul pe care trebuie să îl adaugi de azi în mâncare. Are efect antioxidant și antiinflamator