Ce mari dosare sunt afectate de decizia CCR

„Toţi cei care acum sunt în faza de apel vor cere Completului de 5 judecători să caseze condamnarea de la fond de la completul de 3 judecători pe motiv că a fost dată de un complet nespecializat pe corupţie, iar C5-ul va trebui să admită în baza deciziei CCR de azi”, a explicat avocatul Toni Neacşu.

În februarie 2018, Darius Vâlcov a fost condamnat la 8 ani cu executare de un complet de 3 judecători al ICCJ nespecializat pe corupţie.

Fostul preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, a primit tot 8 ani cu executare şi fiul lui, fostul deputat PSD, Vlăduţ Cosma, a primit 5 ani, tot din partea unui complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, Andreea Cosma, deputatul PSD şi fiica fostul preşedintel al CJ Prahova, a fost condamnată în decembrie anul trecut la 4 ani de închisoare tot de către un C3 nespecializat pe corupţie.

Alte articole

CCR, decizie la sesizarea lui Nicușor Dan privind finanțarea centralelor de apartament pe gaz. Ce se va întâmpla începând de joi

Zi decisivă pentru Bolojan! Totul, la mâna judecătorilor CCR

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea lui Florin Iordache, în calitate de preşedinte delegat al Camerei Deputaţilor, privind lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”