Litigiul de graniţă dintre judeţele Neamţ şi Harghita va fi soluţionat definitiv la Curtea de Apel Ploieşti pe data de 18 iunie, asta după ce tot în iunie, dar în 2019, procesul intentat de Primăria Gheorgheni era soluţionat în favoarea reclamantului de tribunalul prahovean, informează Adevarul.

Speţa pare banală, un litigiu între două unităţi administrativ teritoriale, dar el capătă amploare dacă avem în vedere că marea lui miză este zona Cheilor Bicazului, una de interes naţional şi chiar internaţional, care atrage anual sute de mii de turişti.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Pensii 2024. Vârsta de pensionare pentru mame, noi schimbări. ...

Cum poți face bani, în mod legal, din plimbatul câinilor sau ...

Practic, deşi de zeci de ani celebrul defileu aparţinea judeţului Neamţ, prin decizia Tribunalului Prahova el a fost „mutat” în Harghita. Reprezentanţii Neamţului au contestat această sentinţă, patru instituţii fiind parte în proces: Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului şi Primăria Bicaz-Chei.

Pe 11 iunie, la Curtea de Apel a avut loc ultimul termen al procesului, la şedinţa de judecată participând George Lazăr, prefect (avocat de profesie), Gheorghe Oniga, primar al comunei Bicaz Chei şi Simion Stâncel, directorul Oficiului de Cadastru.

„Am susţinut, în calitate de prefect, drepturile patrimoniale ale judeţului Neamţ şi am apărat în instanţă limita teritorială a comunei Bicaz Chei şi implicit a Neamţului. Consider că împreună cu domnul primar şi cu domnul director am făcut toate demersurile juridice în a apăra corect drepturile Neamţului. Am speranţa că vom avea o soluţie juridică legală, care să statueze limitele reale ale judeţului nostru. Pronunţarea hotărîrii judecătoreşti se va da pe data de 18.06.2020 prin intermediul grefei instanţei”, a declarat prefectul George Lazăr.

Trebuie spus că litigiul pentru stabilirea graniţei dintre cele două judeţe durează de peste 10 ani, toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei, sau de către Primăria Gheorgheni. Pe 12 iunie 2019, judecătorii de la Tribunalul Prahova au stabilit că linia de hotar dintre cele două judeţe este la 32 de kilometri de oraşul Gheorgheni. Adică mult mai încolo de unde era (deasupra defileului, după ieşirea din tunelul rutier ce duce spre Lacul Roşu, la vărsarea pârâului Cupaş în pârâul Bicaz) incluzând astfel Cheile Bicazului în Harghita.

„Anulează procesul-verbal având ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita Jud. Neamţ 0 + 000 32 +32,000 Km., conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000”, se preciza în soluţia Tribunalului Prahova.

Primarul de la Gheorgheni spune că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva este în „neregulă” în ceea ce priveşte limitele dintre cele două judeţe, care au fost modificate. „

În 2009 s-a făcut rectificarea hotarului dintre judeţele Harghita şi Neamt. Atunci am observat că au fost modificate cu ani înainte graniţele. I-am dat în judecată şi am câştigat”, spunea Janos Mezei, primarul din Gheorgheni, citat de ziare.com.

Cu această susţinere nu este de acord primarul din Bicaz-Chei, Gheorghe Oniga, care a precizat că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi, ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document.

„Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi ca vecini, au semnat şi ei ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei”, a declarat Oniga.

Iar despre „avantajele” aduse de „mutarea” Cheilor Bicazului în Harghita, primarul Mezei afirma că ele sunt de natură economică.

„Municipiul poate să adune de acolo taxe şi impozite de la comercianţi şi de la toţi cei care stau acolo. Este zonă turistică şi acolo sunt bani totuşi, care ar intra în bugetul local”, spune primarul Mezei.

Citeşte şi: Imagini revoltătoare în curtea unei şcoli. Femeile de serviciu spală maşina directorului VIDEO