UPDATE: Statele Unite au lansat negocieri comericale cu Taiwanul, faţă de care China îşi exprimă joi ”opoziţia fermă”, considerând insula drept parte integrantă a teritoriului său, relatează AFP, potrivit news.ro.

Taiwanul este condus, de la sfârşitul Războiului Civil chinez din 1949, de către un regim rival regimului comunst de la Beijing, care conduce China continentală.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Război în Orientul Mijlociu: Cel puţin 35 de rachete au fost ...

VIDEO. Două elicoptere s-au ciocnit în aer, zece morţi în ...

Beijingul vrea să ”reunifice” insula cu 24 de milioane de locuitori cu ”patria mamă” şi nu  exclude să o facă prin forţă armată. Statele Unite şi Taiwanul au lansat miercuri negocieri oficiale în vederea încheierii unui acord comercial, pe care autorităile chineze îl denunţă puternic.”China se opune ferm” acestor negocieri comerciale, anunţă în faţa presei un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Comerţului, Gao Feng.”China se opune oricărei forme de schimb oficial între orice ţară şi regiunea chineză Taiwan, inclusiv oricărei negocieri şi semnări de acorduri economice şi comerciale cu conotaţie suverană şi cu caracter oficial”, subliniază el.

Statele Unite – la fel ca marea majoritate a ţărilor lumii – nu recunosc în mod oficial Taiwanul.

Însă Washingtonul este cel mai important partener şi furnizor de armament al Taipeiului.

China a anunțat, miercuri, că a încheiat „un exercițiu de pregătire de război” spațiul maritim și aerian din jurul Taiwanului, despre care spune că este o acțiune necesară pentru a răspunde la „complotul dintre Statele Unite și Taiwan”, relatează Reuters.

Într-un comunicat, armata chineză a transmis că „exercițiul pentru pregătire de război” a avut loc în jurul Taiwanului în ultimele zile și că „a fost o acțiune necesară împotriva complotului SUA-Taiwan”.

„Recent, SUA a luat frecvent atitudine în ce privește problema Taiwanului, spunând ceva și făcând altceva, instigând la sprijin pentru forțele pro-independență, ceea ce va împinge Taiwanul într-o situație periculoasă”, a mai transmis armata chineză.

Alertă mondială. China a trimis zeci de avioane militare în spaţiul Taiwanului: Taipeiul și-a ridicat aeronavele de luptă
„Taiwanul face parte din China, iar trupele chineze vor continua să întărească pregătirile militare pentru a împiedica interferențele forțelor străine și acțiunilor celor care susțin independența Taiwanului”, au mai spus chinezii.

Deși comunicatul nu precizează când a avut loc exercițiul militar, Taiwanul anunța, luni, că a avut loc cea mai mare incursiune a chinezilor în spațiul aerian al țării din luna ianuarie și până acum.

Conform ministerului taiwanez al apărării, avioanele sale de luptă au intrat în alertă și au interceptat 30 de avioane ale Chinei.

Recent, președintele SUA a produs furie la Beijing făcând o nouă afirmație care a pus la îndoială politica de „ambiguitate strategică” a Statelor Unite în ce privește Taiwanul, spunând că SUA se vor implica militar dacă China atacă insula. Oficialii americani au clarificat, ulterior, că politica americană nu s-a schimbat.

„Jocul de război” care arată cum un război SUA-China în Taiwan ar aduce în prim-plan pericolul atomic

O simulare de război realizată de Centrul pentru o Nouă Securitate Americană arată cum ar putea evolua conflictul, care poate împinge Beijingul spre utilizarea armelor nucleare pe mare.

„Jocul de război” care arată cum un război SUA-China în Taiwan ar aduce în prim-plan pericolul atomic
În timp ce creşte îngrijorarea asupra faptului că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict nuclear, situaţia din Taiwan nu este deloc liniştitoare. În cazul unei confruntări militare între Beijing şi Washington în legătură cu Taiwan, posibilitatea utilizării armelor atomice este extinsă.

O spun Stacie L. Pettyjohn şi Becca Wasser, de la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. Şi o fac pe baza unui „joc de război”, adică o simulare de război pe care centrul lor a realizat-o în colaborare cu programul NBC Meet the Press.

Simularea, care a presupus criza militară din 2027, „a arătat că modernizarea militară a Chinei şi extinderea arsenalului său nuclear – ca să nu mai vorbim de importanţa pe care Beijingul o acordă unificării cu Taiwan – înseamnă că, în lumea reală, o luptă între China şi  Statele Unite ar putea foarte bine să devină nucleară”.

Pettyjohn şi Wasser subliniază că, deşi Armata Populară Chineză de Eliberare (PLA) este încă departe de a deveni puterea militară mondială – capabilă să învingă orice oponent care se află între Beijing şi Taipei – la care visează preşedintele Xi Jinping, ar putea să aibă şi-a îmbunătăţit arsenalul nuclear, cel puţin conform unor rapoarte de la Centrul pentru Studii privind Nonproliferarea şi Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani.

Financial Times scrie că că este posibil ca China să fi testat planoare hipersonice ca parte a unui sistem de bombardare orbital capabil să evite apărarea antirachetă şi să orienteze arme nucleare către ţinte din Statele Unite continentale.

Departamentul de Apărare al SUA prevede că până în 2030 China va avea aproximativ 1.000 de focoase, mai mult de trei ori decât numărul pe care îl are în prezent. Dacă ar fi adevărat, „liderii chinezi ar putea crede că, în cinci ani, armata populară chineză va fi realizat suficiente progrese convenţionale şi nucleare pentru a putea lupta şi câştiga un război de unificare cu Taiwan”.

Canada anunţă că avioanele sale au fost nevoite să îşi modifice traiectoria zborului pentru a evita coliziunile cu avioanele chineze în spaţiul aerian internaţional din apropierea Coreei de Nord

Canada anunţă că avioanele sale au fost nevoite să îşi modifice traiectoria zborului pentru a evita coliziunile cu avioanele chineze în timp ce operau în spaţiul aerian internaţional din apropierea Coreei de Nord, relatează BBC.

China vs. Elon Musk. Oamenii de știință chinezi caută un plan pentru distrugerea sateliților Starlink

Canada a numit atitutinea Chinei ca fiind neprofesionistă şi cu un potenţial riscant. Beijinul nu a comentat incidentele, despre care Ottawa susţine că sunt abordate pe cale diplomatică.

Ofieţerul de presă al forţelor armate canadiene, Dan Le Bouthillier, a declarat că incidentele au avut loc în timpul Operaţiunii Neon, care reprezintă contribuţia Canadei în aplicarea sancţiunilor Naţiunilor Unite împotriva Coreei de Nord.

El a precizat că ”în cadrul acestor interacţiuni”, Forţele Aeriene Chineze ”nu au respectat normele internaţionale de siguranţă aeriană”.

”Aceste interacţiuni sunt neprofesionale şi/sau pun în pericol siguranţa personalului” Forţelor Aeriene Canadiene, a mai subliniat Le Bouthillier.

Aeronava canadiană implicată – aeronava de patrulare maritimă CP-140 Aurora – a operat de la baza aeriană Kadena din Japonia între 26 aprilie şi 26 mai.

Le Bouthillier a adăugat că, în unele cazuri, echipajul canadian a simţit un risc ”suficient” de mare, astfel că a fost nevoit să îşi modifice rapid traseele de zbor în vederea evitării potenţialelor coliziuni. În plus, se pare că avioanele chineze erau suficient de aproape încât echipajele lor erau ”foarte clar vizibile”.

Bouthillier a mai spus că acest tip de incidente sunt din ce în ce mai frecvente.

Episoade similare din partea Beijingul au fost identificate în trecut de avioanele şi navele canadiene, americane şi alte state aliate care zboară în spaţiul aerian al Oceanului Pacific.

De pildă, în 2017, avioanele chineze au ajuns la 45 de metri distanţă de o aeronavă americană, o mişcare pe care Forţele Aeriene Americane au caracterizat-o drept lipsită de profesionalism.

Doi ani mai târziu, două avioane de luptă chineze au zburat la 300 de metri pe lângă o navă de război canadiană.

Un cotidian chinez de stat a descris incidentul drept o ”primire călduroasă” pentru Forţele Aeriene Canadiene din partea Forţele Navale şi Aeriene ale Chinei.