Chinul ruşilor care fug de război trecând graniţa în Georgia: „Se percepe un tarif uriaş. Orice situaţie este mai bună decât să stai în Rusia”

Una dintre destinaţiile spre care fug cei mai mulţi dintre ruşi este Georgia, iar pentru tânărul Dmitri, de 24 de ani, alegerea a fost una cu att mai evidentă, tatăl său fiind georgian.

Dmitri a povestit pentru publicaţia Jam-news aventura de trei zile prin care a trecut pe drumul dintre Moscova şi Tbilisi, detaliind sistemul de şpăgi şi alte afaceri pus la punct de vameşii ruşi, dar şi de locuitorii din preajma graniţei, care s-au organizat imediat ce au văzut cererea imensă de soluţii pentru a trece cât mai repede frontiera.

Printre altele, Dmitri a relatat cum oamenii aflaţi în faţa cozii de maşini, care se întinde chiar şi pe 30 de kilometri, percep surse exorbitante celor ce au nevoie de un loc într-un automobil, deoarece este interzisă trecerea graniţei pe jos.

„Pe 23 septembrie, la ora 3 dimineața, am plecat din Moscova cu un microbuz care transportă colete de la Moscova la Tbilisi și retur.

Alte articole

S-a dezlănţuit iadul, cerul s-a înroşit de drone şi rachete la est de România. Rusia, lovită masiv cu peste 200 de drone, după ce Moscova a paralizat Kievul cu un atac nocturn

Atac masiv al Rusiei în Kiev. O persoană a murit şi alte 15 au fost rănite

Șoferul era georgian, tatăl meu îl cunoaște. Tatăl meu este georgian, mama este rusoaică. M-am născut și am crescut la Moscova și nu știu georgiana. Am vrut să plec în Georgia în februarie, dar nu m-am putut descurca financiar.

Citeşte şi: Volodimir Zelenski: „Dacă vrei să trăieşti, fugi! Ucraina nu poate şi nu va suporta încercările Rusiei de a pune mâna pe orice parte a pământului nostru”

Dar mi-am economisit cea mai mare parte din salariu după luna februarie, când Rusia a început războiul în Ucraina. Știam că va trebui să plec oricum.

Era un autobuz de marfă, eram doar doi pasageri. Al doilea tip era, ca și mine, un cetățean rus cu nume de familie georgian.

Am trecut prin orașele Voronej, Rostov, Krasnodar și Vladikavkaz. Când am ajuns în Voronej, imaginea de pe drumuri s-a schimbat dramatic.

La Moscova, rar am văzut Z pe mașini (n.r. – simbolul patriotic folosit de rușii care aprobă invazia Ucrainei), dar în provincie este foarte comun.

În Rostov, aproximativ fiecare a treia mașină avea un semn Z – pe mașini, camioane, motociclete.

De asemenea frapant – o mulțime de vehicule militare între Voronej și Rostov. Există tancuri pe marginea drumului în multe locuri.

Poliția a blocat drumurile în Kabardino-Balkaria (n.r. – regiune a Rusiei de la granița cu Georgia). De la fiecare persoană au cerut 15.000 de ruble [aproximativ 260 de dolari] pentru călătorie.

Poliția este peste tot în Caucazul de Nord. Stau la fiecare intersecție. Pe alocuri drumul este blocat și, dacă îi plătești, te lasă să treci.

Pe drumul de la Moscova la Verkhny Lars, ni s-au luat bani la fiecare pas.

Am ajuns la Vladikavkaz (n.r. – ultimul oraș rusesc mare înaintea frontierei cu Georgia) prin regiunea Inguşetia. O coloană uriașă se mișca în aceeași direcție, majoritatea mașini înmatriculate în Moscova.

Când am ajuns în Caucazul de Nord, erau semnificativ mai puține mașini cu Z pe parbriz, în comparație cu Rostov și alte regiuni rusești.

Citeşte şi: Zelenski aruncă în aer orice negocieri de pace: „Nu mai este nimic de discutat!”

Am fost opriți în Ingușeția. Ne-au luat pașapoartele. Poliția ne-a ordonat să completăm o cerere de recrutare în armată. Le-am spus că escortăm pachete până la Vladikavkaz. Dar apoi s-a dovedit că doar speriau oamenii.

Sunt posturi de control la fiecare răscruce din Vladikavkaz, dar am reușit să trecem. Pe 25 septembrie, la ora 11.00, am ajuns la graniță. În față era o coloană imensă de mașini. Până la punctul de frontieră erau 20 de kilometri când am ajuns la rând.

Mulți oameni mergeau înspre frontieră, cărând lucruri. Pe jos nu se poate trece granița ruso-georgiană, dar oamenii plănuiau să urce în mașina cuiva pe locurile goale, mai aproape de punctul de control. Se fac afaceri și din asta. Cei din față percep un tarif uriaș pentru a-i primi în autoturismele lor. Mi s-a spus că un loc într-o mașină costă 800 și 1.000 de dolari.

De asemenea, se călătorește cu biciclete și chiar cu scutere, deoarece acestor vehicule li s-a permis să treacă granița ruso-georgiană. Localnicii din Oseția de Nord au lansat o afacere în apropierea graniței: vânzarea de biciclete și scutere. O bicicletă costă între 10.000 și 50.000 de ruble (între 200 și 900 de dolari).

Foarte mulți oameni au trecut astfel granița. Dacă plătiți mai mult, veți fi adus la graniță cu o motocicletă cu pile, dar aceasta este mult mai scumpă.

Oamenii antreprenori au creat un întreg sistem de bișniță de pe urma acestei situații.

Pe la ora 20.00, în seara zilei de 25, mai aveam în față încă 11 kilometri de coadă.

La ora 3.00, în dimineața zilei de 26 septembrie, au mai rămas patru kilometri. Și asta doar pentru că șoferul nostru cunoștea polițiști locali și conducea adesea pe porțiuni de drum pe sensul opus.

Când mai erau trei kilometri, am coborât din autobuz, ne-am luat rucsacii și am decis să mergem pe jos până la graniță.

Șoferul a dat datele noastre polițiștilor de frontieră ruși în avans și ne-au lăsat să trecem fără întrebări. Ne-au luat pașapoartele, le-au ștampilat și le-au returnat. Dar am întâlnit acolo un bărbat care a plătit 10.000 de ruble [aproximativ 200 de dolari] doar pentru asta.

Un alt prieten de-al meu, în vârstă de 30 de ani, a spus că i s-au pus multe întrebări despre unde lucrează, dacă este în armată, dacă a primit un proiect de ordin. Lucrează ca inginer în construcții în Moscova. A servit în armată, ceea ce înseamnă că este supus mobilizării anunțate în Rusia. Dar i s-a permis totuși să treacă.

În partea georgiană, a fost o coadă lungă la controlul pașapoartelor. Am stat acolo cel puțin două ore și jumătate. Aceștia erau oameni care își abandonaseră bicicletele și scuterele pe partea rusă.

Citeşte şi: Numărul ruşilor care trec în Georgia s-a dublat după anunţul mobilizării. Kremlinul se pregăteşte să închidă graniţele VIDEO

La granița cu Georgia, nici eu nu am avut probleme. Poate pentru că am un nume georgian. Dar nu mi-au pus nicio singură întrebare.

Cu toate acestea, nici rușilor nu li s-au pus multe întrebări.

Partea georgiană are mai multă treabă cu caucazienii de nord, musulmanii-daghestani, ceceni. Toți sunt băgați într-o cameră separată unde sunt chestionați pentru o lungă perioadă de timp.

Mulți dintre cei care au fost refuzați nu s-au grăbit să se întoarcă în Rusia. Pe cimentul punctului de control erau așezate foi de carton și destul de mulți oameni zăceau pe ele.

Un cecen mi-a spus că va sta acolo cel puțin două săptămâni. A decis să aştepte pentru că, dacă s-ar întoarce, ar fi fie mobilizat şi trimis pe front, fie pedepsit.

M-a surprins că spera că toate acestea se vor rezolva în două săptămâni.

Cred că eu însumi va trebui să rămân în Georgia cel puțin nouă luni. Aștept sosirea a încă doi prieteni. Vor zbura în Kârgâzstan, au cumpărat bilete către acolo cu 1.700 de dolari. Și de acolo vor zbura aici.

Nu știu încă ce voi face la Tbilisi și cum voi trăi. Dar orice situație este mai bună decât să stai în Rusia.

Dacă Ucraina câștigă acest război și Rusia se prăbușește, atunci va începe un război civil. În orice caz, rușii nu ar trebui să se aștepte la pace în viitorul apropiat”, își încheie relatarea tânărul de 24 de ani.

Citeşte şi: Ruşii care au luptat în prima linie în Ucraina prevăd infernul pentru recruţii mobilizaţi de Putin: „Sincer, toți vor muri acolo!”