CNSAS, anunţ despre despre candidaţii la alegerile europarlamentare verificaţi pentru colaborare cu Securitatea

În cazul unui candidat urmează a fi introdusă la instanţă o acţiune în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, a anunţat joi CNSAS într-un comunicat.

Pentru 295 de persoane s-a stabilit că nu au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii, iar alte 17 dosare sunt în lucru.

În plus, pentru 382 candidaţi, persoane născute după data de 22 decembrie 1973, nu s-au efectuat verificări.

„Biroul Electoral Central a transmis spre verificare la C.N.S.A.S. un număr de 695 de persoane (688 persoane propuse din partea partidelor politice şi 7 persoane candidaţi independenţi). Pentru un candidat a fost aprobată nota de constatare şi urmează a fi introdusă, la instanţa competentă, o acţiune în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii”, a transmis CNSAS.

Alte articole

CNSAS: Peste 6.000 de persoane au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”

Victor Ciutacu: Colaborarea lui Crin Antonescu cu Securitatea, cele 5 elemente suspecte

Sursa citată a precizat că pentru un număr de 295 candidaţi se vor emite adeverinţe care să ateste că persoanele verificate nu au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, sau, după caz, se vor menţine deciziile/adeverinţele eliberate anterior, întrucât nu au fost identificate în arhiva C.N.S.A.S. documente noi sau neprocesate.

În plus, pentru un număr de 382 candidaţi, persoane născute după data de 22 decembrie 1973, nu s-au efectuat verificări, iar pentru 17 candidaţi verificările sunt în curs de soluţionare.

CNSAS a făcut, în 10 mai, precizări legate de procedură, în cazul dosarului privind stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu, la o zi după ce a decis trimiterea dosarului în instanţă şi după ce în presă au apărut informaţii pe această temă. CNSAS menţionează inclusiv că o persoană poate fi considerată colaborator/lucrător al Securităţii numai în urma pronunţării, de către instanţa competentă, a unei hotărâri definitive care să ateste această calitate. 

„Colegiul a adoptat nota de constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaboratoral Securităţii pentru următoarea categorie de persoane: art.3 lit.b, art.5 alin.1 (deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European – 1 persoană”, a anunţat CNSAS.

Potrivit informaţiilor transmise de Europa Liberă, vizat de această decizie este Traian Băsescu, iar dosarul de reţea contine doar coperţile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de reţea este practic gol, deci nu conţine un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real şi numele conspirativ, afirmă sursele citate de Europa Liberă. Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcţiei de Investigaţii. Perioada la care se referă investigaţia nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanţa.

Traian Băsescu a negat de fiecare dată orice legătură cu Securitatea. El a calificat decizia CNSAS de a-l verifica din nou ca fiind corectă şi a negat că ar fi avut numele conspirativ „Petrov”, aşa cum a relatat Antena 3.

De asemenea, Traian Băsescu a precizat că dupăalegeri va merge la instanţă să vadă dosarul trimis de CNSAS care îl vizează şi va avea o poziţie publică pe acest subiect.

Citeşte şi: Traian Băsescu: Nu îmi amintesc dacă am semnat informative cu numele Petrov