Florin Cîţu, despre procedura de deficit excesiv
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că procedura de deficit excesiv nu a putut fi evitată.
- Nu avem cum să evităm această procedură. Ştiam acest lucru din primul moment în care am preluat mandatul şi am văzut situaţia bugetară şi estimările.
- Această procedură şi acest raport se referă la execuţia din 2019. Au fost avertismente că deficitul ar putea fi mai mare de 4% din primele luni ale anului. Au fost note interne pe care le-am prezentat deja. În vară a fost o şansă ca Guvernul PSD să reducă deficitul. Nu s-a făcut. Când am preluat mandatul, documentele pe care le-am primit de la fostul ministru al Finanţelor arătau un deficit de 2,8%, iar rectificarea care pe care o primise arătau pentru sfârşitul anului 2019 un deficit de 4%.
- Aceste informaţii erau deja ştiute şi nu s-a făcut nimic.
- Ce face acest raport şi este bine că a apărut. În primul rând spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare la deficitul bugetar şi deficitul structural au fost ignorate de Guvernul PSD.
- Prin bugetul iniţial aprobat pentru anul trecut au fost promovate creşteri de cheltuieli salariale cu asistenţă socială şi investiţi pe baza unor ţinte mult prea optimiste de corectare a veniturilor bugetare.
- Vorbim despre acele 21 de miliarde de lei care au fost supraestimate de la începutul anului.
- În raportul privind deficitul excesiv, Comisia subliniază că şi în 2017 au fost solicitate de două ori pe an ajustări ale deficitului bugetar. Acest lucru s-a întâmplat şi în 2018, însă aceste lucruri au fost ignorate sistematic de guvernele anterioare.
- Dacă Guvernele PSD ar fi luat măsuri începând din 2017, nu ne-am fi aflat în această situaţie ca în 2020 să intrăm în această procedură de deficit excesiv.
- Deficitele mari din 2017 şi 2018 s-au făcut cu cheltuieli de investiţii care au ajuns la minim istoric şi asta spune şi raportul Comisiei Europene.
- Încă din februarie 2018, România intrase în procedură de dezechilibre macroeconomice, iarăşi un lucru ignorat de Guvernul PSD.
- Raportul de astăzi arată clar, din punctul nostru de vedere, cum a distrus PSD economia în ultimii trei ani de zile. Atunci când igori avertismentele venite de la partenerii noştri internaţionali, ajungi în această situaţie.
- Măsuri pe cheltuileli aţi văzut câteva în 2020: îngheţarea salariilor demnitarilor (...) Pe partea de venituri sunt măsuri care sper să arate rezultate anul viitor şi sunt foarte multe legate de informatizarea ANAF.
Datele Ministerului Finanţelor arată că execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei, adică 4,6% din PIB. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o creştere a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale în PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.
Strategia fiscal bugetară, publicată la mijlocul lunii decembrie 2019, relevă că planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB. Acesta urmează să ajungă în 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.
Ce înseamnă procedura de deficit excesiv
Procedura de deficit excesiv (PDE) este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceasta stă la baza componentei corective din Pactul de stabilitate și creștere (SGP), conform eur-lex.europa.eu.
Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase și să întrunească două criterii:
- deficitul lor de buget nu poate depăși 3 % din produsul intern brut (PIB);
- datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60 % din PIB.
În luna aprilie a fiecărui an, țările din zona euro transmit Comisiei și Consiliului programe de stabilitate, iar țările din afara zonei euro transmit acelorași instituții programe de convergență.
Ce riscă România dacă depăşeşte ţinta de deficit
Un program de stabilitate sau de convergență trebuie să includă obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) al țării respective, precum și informații privind modul în care va fi realizat acesta. De asemenea, acesta conține o analiză a efectelor pe care le-ar putea avea asupra poziției fiscale a țării modificările ipotezelor economice principale aflate la baza programului.
Programele sunt examinate de Comisie. Dacă nu sunt întrunite criteriile, Consiliul inițiază o PDE pe baza recomandărilor Comisiei.
PDE impune țării în cauză să prezinte un plan cu măsurile și politicile corective pe care le va aplica, precum și termenele pentru realizarea acestora.
Țările din zona euro care nu respectă recomandările pot fi amendate.
facebook
twitter
