Comisia Europeană a sesizat încă o dată justiţia europeană pe tema reformei judiciare din Polonia

Comisia Europeană (CE) a sesizat joi – cu trei zile înaintea alegerilor legislative poloneze – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Poloniei, cu privire la un nou regim disciplinar al judecătorilor care, apreciază Bruxellesul, le ”subminează independenţa”, relatează AFP.

Decizia CE – care a cerut o procedură accelerată – intervine cu trei zile înaintea alegerilor legislative în Polonia, în care conservatorii din Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere, sunt aproape singuri că vor obţine o victorie.

 Vasta reformă a sistemului judiciar este percepută de Bruxelles drept o tentativă de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Comisia a sesizat deja justiţia europeană în două rânduri cu privire la această ţară, în decembrie 2017 pe tema reformei tribunalelor ordinare şi în septembrie 2018 pe tema reformării Curţii Supreme.

Alte articole

Proiectul maritim uriaș propus de România, aprobat de Comisia Europeană: ”Am primit un răspuns oficial din partea președintei Ursula von der Leyen”

Nu se mai interzice vânzarea de mașini pe benzină și motorină din 2025! DE CE s-a răzgândit Comisia Europeană

În dosarul Curţii Supreme, justiţia europeană a stabilit în iunie că scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii încalcă principoiul independenţei judiciare şi, astfel, dreptul european.

Comisia a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, în aprilie, cu privire la noul regim disciplinar al judecătorilor.

Apreciind că răspunsurile date de Polonia sunt nesatisfăctoare, CE a decis să sesizeze CJUE.

Bruxellesul reproşează reformei faptul că-i expune pe judecători unor anchete sau sancţiuni disciplinare ”pe baza conţinutului deciziilor lor”, inclusiv atunci când aceştia solicită un aviz CJUE, cu sediul la Luxemburg.

Aceste proceduri europene de infringement, care pot conduce la aplicarea unor sancţiuni financiare, au loc în paralel cu o procedură mai dură şi excepţională, în baza Articolului 7 al Tratatului UE, lansată de CE în 2017.

Acest mecanism – prevăzut în cazul riscului unei ”încălcări grave” a statului de drept într-o ţară membră UE – nu a mai fost folosită niciodată mai înainte.

Însă mecanismul a fost declanşat, de asemenea, împotriva Ungariei ultraconservatorului Viktor Orban.