Comisia juridică a respins cererea de reexaminare a Legii privind statutul magistraţilor

Comisia juridică a respins cererea de reexaminare cu 13 voturi ”pentru” şi 6 ”împotrivă”.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Legii 303/204 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Preşedintele precizează că legea transmisă la promulgare ridică probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar. De asemenea, prin conţinutul lor normativ, unele dintre reglementări sunt lipsite de coerenţă şi previzibilitate întrucât nu sunt corelate nici cu alte dispoziţii ale legilor ce compun „pachetul legislativ” în materie de reformă în justiţie, putând afecta exigenţele constituţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar, subliniază şeful statului.

De asemenea, pe data de 25 martie, Comisia specială care a modificat legile justiţiei a dat raport de admitere pentru Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Cu o zi în urmă, comisia condusă de Florin Iordache a dat raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.

Alte articole

Mark Rutte laudă România la NATO: „Guvernul a schimbat legislația într-o zi sau două”

Bruxelles-ul îi dă replica lui Ilie Bolojan: Proiectul nuclear de la Doicești, considerat obiectiv strategic major în Europa

Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

Cererea de rexaminare va intra luni la votul din Camera Deputaţilor, care este prima Cameră sesizată.

Citeşte şi: Cine numeşte şeful DNA, potrivit legii actuale. Cum arată modificările legii, trimise la Curtea Constituţională