Conflict reluat între Azerbaidjan şi Armenia. Tiruri de artilerie la frontieră

Conflictul armeano-azer datează din perioada sovietică, când la sfârşitul anilor ’80 teritoriul azer Nagorno-Karabah, locuit de o majoritate de etnici armeni, a cerut alipirea la Armenia vecină, după care a izbucnit un război care a provocat aproximativ 25.000 de morţi. Azerbaidjanul susţine că o soluţie la conflictul cu Armenia implică în mod necesar eliberarea teritoriilor ocupate, cerere care a fost susţinută de mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, conform EFE.

Europa, ameninţată cu războiul. Preşedintele azer e gata să atace teritoriile Armeniei 

‘Forţele armate armene au trecut la ofensivă, susţinute de tiruri de artilerie. După un contraatac, ele s-au repliat, suferind pierderi. Doi militari azeri au fost ucişi şi cinci răniţi’, afirmă comunicatul ministerial.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta precizează că ciocnirile au avut loc în jurul prânzului, în regiunea Tavus. De partea cealaltă, Ereven a acuzat Baku de un ‘atac cu artilerie vizând capturarea unor poziţii’ armene.

Alte articole

Macron a cântat melodia ”La Boheme” acompaniat la tobe de premierul armean Pașinian

Ce face Nicuşor Dan cu o zi înainte de moţiunea de cenzură

Militarii azeri ‘au fost respinşi, suferind pierderi umane. Nu au existat victime printre forţele armene’, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Erevan, Sushan Stepanian, într-un mesaj pe Facebook.

Armenia şi Azerbaidjan sunt în conflict de aproape 30 de ani pentru controlul asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah.

Totuşi, ciocnirile de duminică a avut loc departe de această regiune disputată. Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk – un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.

Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat marţi că are dreptul să recurgă la arme împotriva Armeniei şi a ameninţat că va părăsi negocierile cu ţara vecină pentru controlul teritoriului separatist Nagorno-Karabah.

Conflictul din Nagorno-Karabah din anii 1990 s-a soldat cu circa 30.000 de morţi, aminteşte AFP.