Conflictul armeano-azer datează din perioada sovietică, când la sfârşitul anilor ’80 teritoriul azer Nagorno-Karabah, locuit de o majoritate de etnici armeni, a cerut alipirea la Armenia vecină, după care a izbucnit un război care a provocat aproximativ 25.000 de morţi. Azerbaidjanul susţine că o soluţie la conflictul cu Armenia implică în mod necesar eliberarea teritoriilor ocupate, cerere care a fost susţinută de mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, conform EFE.

Europa, ameninţată cu războiul. Preşedintele azer e gata să atace teritoriile Armeniei 

Alte Articole

Liderii UE pledează pentru restricţii dure şi accelerarea ...

Pașaportul de vaccinare în Europa ar putea fi disponibil în ...

Bill Gates, despre energia nucleară: „Este mai sigură ...

‘Forţele armate armene au trecut la ofensivă, susţinute de tiruri de artilerie. După un contraatac, ele s-au repliat, suferind pierderi. Doi militari azeri au fost ucişi şi cinci răniţi’, afirmă comunicatul ministerial.

Acesta precizează că ciocnirile au avut loc în jurul prânzului, în regiunea Tavus. De partea cealaltă, Ereven a acuzat Baku de un ‘atac cu artilerie vizând capturarea unor poziţii’ armene.

Militarii azeri ‘au fost respinşi, suferind pierderi umane. Nu au existat victime printre forţele armene’, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Erevan, Sushan Stepanian, într-un mesaj pe Facebook.

Armenia şi Azerbaidjan sunt în conflict de aproape 30 de ani pentru controlul asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah.

Totuşi, ciocnirile de duminică a avut loc departe de această regiune disputată. Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk – un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.

Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat marţi că are dreptul să recurgă la arme împotriva Armeniei şi a ameninţat că va părăsi negocierile cu ţara vecină pentru controlul teritoriului separatist Nagorno-Karabah.

Conflictul din Nagorno-Karabah din anii 1990 s-a soldat cu circa 30.000 de morţi, aminteşte AFP.