Courrier International: Băsescu, mai nemuritor decât Dracula

În data de 29 iulie 2012, românii au lansat un dublu mesaj conducătorilor ţării.

Chemaţi la urne pentru a confirma destituirea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, sub 50% dintre români au votat, invalidând astfel scrutinul. În schimb, 87,52% dintre ei au votat pentru demiterea preşedintelui Băsescu şi astfel, ei lasă un preşedinte a cărui putere este mult slăbită.

În istoria ţării va rămâne invalidarea referendumului şi reîntoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni. Dar, în ce condiţii?, întreabă publicaţia franceză, care descrie apoi cum s-a ajuns în această situaţie, enumerând principalele demersuri politice făcute de noua coaliţie creată, Uniunea Social-Liberală (USL), care a preluat puterea în data de 7 mai 2012, în urma moţiunii de cenzură votată de Parlament.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Însă modul în care s-au petrecut toate acestea şi demersurile care au urmat într-un ritm ameţitor, în numai cinci zile, timp în care au fost destituiţi preşedintele Senatului, cel al Camerei Deputaţilor şi Avocatul Poporului, iar unele dintre principalele prerogrative ale Curţii Constituţionale au fost suprimate, a stârnit îngrijorarea forurilor europene de la Bruxelles.

Alte articole

Curtea Constituțională a decis: se elimină o discriminare majoră din Legea salarizării!

CCR a amânat decizia privind legalitatea OUG pe SAFE pentru data de 15 iulie

Acestea au reacţionat imediat, iar la summit-ul de la Bruxelles, noul premier Victor Ponta, care nu primise delegaţie din partea preşedintelui Traian Băsescu pentru a participa la reuniunea Consiliului European, a avut parte de o primire glacială. Liderii europeni i-au pus în vedere să organizeze un referendum potrivit Constituţiei, iar în urma acestei atenţionări, Ponta a acceptat în cele din urmă să stipuleze condiţia ca referendumul să nu fie considerat ca fiind valid dacă rata de participare la vot va fi de sub 50%. Preşedintele interimar, Crin Antonescu, s-a văzut atunci nevoit să promulge o lege în acest sens, pentru a mai potoli valul de critici venite de la Bruxelles, mai scrie Courrier International.

Publicaţia mai comentează că, teoretic, pragul respectiv (de 50% plus 1, n.r.), ar fi trebuit să asigure un referendum concludent, într-o Românie măcinată de ani întregi de războaie politice, iar un vot popular credibil ar fi putut pune capăt ostilităţilor. Dar nu a fost aşa. La începutul campaniei, preşedintele suspendat Traian Băsescu declara că nu concepe să revină în funcţie printr-o invalidare a referendumului, dacă scorul îi va fi defavorabil. „Nu vreau să câştig la masa verde”, spunea el, însă în ultimele zile de campanie şi-a schimbat tactica şi şi-a îndemnat alegătorii să nu iasă la vot: „dacă votaţi pentru mine, nu mă ajută!”, le-a spus el alegătorilor, iar Traian Băsescu însuşi nu s-a prezentat la vot.

„Dar chiar şi aşa, mobilizarea la vot a fost puternică într-o zi cu temperaturi de 40 de grade Celsius la umbră şi într-o ţară unde, de zece ani încoace, rata de participare la vot a depăşit rareori 50%”, remarcă Courrier International, vorbind şi despre boicotul partizanilor lui Băsescu, care au încurajat electoratul să nu iasă la vot, dar şi de intervenţia în acest sens a premierului ungar Viktor Orban, aflat în tabăra de vară a studenţilor maghiari, pe lângă comunitatea maghiară din România.

„Cu toate acestea”, mai scrie publicaţia, continuând să relateze că „rezultatul a fost foarte aproape de pragul de validare, iar 87,52% dintre alegători – peste 7,2 milioane de persoane – s-au pronunţat în favoarea destituirii preşedintelui. O cifră enormă pentru o ţară care, de obicei, nu înregistrează mai mult de 10 milioane de participanţi la vot.

Aşa cum au arătat şi sondajele de opinie publicate în campania electorală, în absenţa unui boicot, preşedintele Băsescu ar fi suferit o înfrângere zdrobitoare la urne, cu peste 60% de voturi în favoarea suspendării şi cu o rată de participare record înregistrată în ultimii ani, probabil de peste 60%. Dar chiar şi în urma boicotului, lucrurile s-ar fi schimbat în favoarea lui Băsescu, dacă listele electorale ar fi fost actualizate după recensământul din octombrie 2011. Este de notorietate că, potrivit acestuia, populaţia României a trecut de la 21 de milioane de alegători, la 19 milioane, însă acest lucru nu s-a regăsit şi pe listele electorale”.