Crăciun 2022. Chiar dacă pe 25 decembrie este marea sărbătoare, naşterea lui Iisus Hristos, multe dintre obiceiurile legate de această dată sunt păgâne. Tradiţiile încep chiar cu 40 de zile înaintea Crăciunului şi implică mai multe obiceiuri, de la masa tradiţională de sărbători până la vestimentaţie, dar şi lucruri specifice, cum ar fi darurile de Crăciun sau împodobitul bradului.

Crăciun 2022. Ce tradiţii s-au păstrat de-a lungul timpului

Alte Articole

Vica Blochina a trăit rușinea maximă! Ce poreclă i-au pus ...

Ce pofte de graviduță are Theo Rose? Nu o să îți vină să ...

Oana Zăvoranu nu mai scapă de ghinion! Vedeta a rămas pe străzi. ...

Postul Craciunului

Pentru ca majoritatea romanilor apartin cultului ortodox, inainte de venirea Craciunului, acestia tin post cu o durata de 40 de zile. Acesta aminteste atat de postul patriarhilor din Vechiul Testament, cat si de asteptarea lui Moise pe muntele Sinai, inainte ca acesta sa primeasca tabletele cu Decalogul.

In perioada postului, credinciosii nu au voie sa consume carne, branza si oua. In schimb, exista diferite zile in care se da dezlegare, stabilite de biserica.

Astfel, daca in zilele de luni, miercuri si vineri este o sarbatoare cu cruce neagra in calendarul ortodox, credinciosii pot bea un pahar de vin, iar daca este o sarbatoare cu cruce rosie, acestia pot consuma si peste.

Ziua de Ignat

Pe 20 decembrie este praznuit Sfantul Ignat, un martir crestin care, in jurul anului 110 d.Hr., a fost aruncat in arena si sfasiat de lei deoarece nu a vrut sa renunte la credinta in Hristos.

In aceasta zi, crestinii ortodocsi se reunesc in familie pentru taierea rituala a porcului. Acesta are loc dimineata, cand animalul este stropit cu apa sfintita si asezat cu capul spre rasarit. Pe frunte sau pe ceafa se cresteaza o cruce cu cutitul peste care se presara sare.

Sarbatoarea Sfantului Ignat imbina cateva obiceiuri pagane cu hramul unui sfant crestin. Popoarele antice – egiptenii, grecii si romanii, printre altii – jertfeau animale in perioadele de trecere la un alt an sau anotimp, iar porcul este un simbol vechi al norocului, belsugului si fertilitatii.

Colindele de Crăciun

In Ajunul Craciunului, grupuri de colindatori merg la casele oamenilor sa vesteasca venirea lui Hristos prin colinde. In functie de zona, colindatorii sunt imbracati in port popular, cu broderie specifica locului. Persoanele care sunt colindate ofera nuci, covrigi, mere si, mai ales in zonele urbane, bani.

Un alt obicei de colindat este mersul cu Steaua. Acesta are loc in prima zi de Craciun si evoca momentul din Biblie in care magii au urmat steaua pentru a ajunge la staulul in care s-a nascut Hristos.

Bradul de Crăciun

Bradul de Craciun se orneaza in Ajunul Craciunului si simbolizeaza viata infinita, deoarece este un copac vesnic verde. Acesta are mereu in varf o stea care aminteste de cea care i-a calauzit pe magi spre Hristos.

Daca la inceput era impodobit cu hartie colorata si biscuiti, acum decoratiunile pot fi beteala, globuri, dulciuri si instalatii luminoase. Se crede ca traditia impodobirii bradului a pornit de la popoarele germanice.

Mancarea de Craciun

Dupa un post lung, urmeaza o masa imbelsugata, iar ingredientul principal este porcul sacrificat cu cateva zile inainte de Craciun. Stii cu siguranta care sunt felurile de mancare principale: sarmalele, piftia, toba, chisca si caltabosii. Nu lipseste nici traditionalul desert, cozonacul.

Ce nu stiai, poate, este ca unele zone din tara au mancaruri specifice de sarbatori. Spre exemplu, in Dobrogea se prepara saramura de crap, peste la protap sau stiuca umpluta. In zone cu populatie preponderent aromana se prepara cherdele, placinte cu branza si verdeata.

Un alt fel de mancare specific este torosul de Craciun, care se prepara in zona Bihorului. Acesta este usor de preparat la ceaun si contine carne proaspata de porc si varza calita in mai multe straturi, stropite cu vin alb.

In zilele noastre au inceput sa fie reinventate preparatele traditionale. Spre exemplu, obisnuitele sarmalute pot fi facute si in stilul raw-vegan: foile de varza murata sunt umplute cu nuci, seminte de floarea-soarelui, morcov, ceapa, hrisca si sos de rosii.

Darurile de Craciun

Copiii de astazi stiu ca vor primi cadouri de la Mos Craciun. In trecut insa, obiceiul amintea mai mult de traditia crestina. Astfel, in familie se ofereau cadouri similare celor care au fost aduse de magi lui Hristos: aur, smirna si tamaie.

Azi, impartirea cadourilor este un obicei mult mai raspandit, oamenii nu isi mai ofera daruri doar in familie, ci si intre prieteni si chiar la munca. Darurile sunt foarte diverse, pot fi utile (un blender sau un aparat de cafea) sau decorative (un tablou sau un set de perne brodate). Important este ca aceste cadouri sa fie cumparate din placere, cu intentia de a-i face fericiti pe cei care le primesc.

Citeşte şi: Păcatul pe care îl fac credincioșii în Postul Crăciunului fără să realizeze. La ce obicei ar trebui să renunțați în această perioadă

Crăciun 2022. Superstiții

În Bucovina, oamenii evită să împrumute lucruri, iar sărbătoarea Crăciunului este prilejul de-a înapoia sau recupera ceea ce au împumutat de-a lungul anului.

Tot în Bucovina, se bănuiește că toți colindătorii au puteri magice și că dacă ei nu ar mai da vestea Nașterii Mântuitorului din casă în casă, atunci diavolii vor invada Pământul.

În timp ce în Moldova, de Ajun nimeni nu aruncă absolut nimic din casă, dacă vor să aibă un an roditor și plin de belșug. Gunoiul nu face excepție de la această regulă.

Tot în Moldova, femeile coc colaci în formă de opt întors, semnul infinitului, care în următoarea primăvară sunt afumați și puși între coarnele bovinelor care ară pâmântul pentru a avea un sol fertil.

În Banat, în Ajun oamenii nu au voie să stingă focul dacă vor să aibă un an plin de lumină și sport în casă.

Tinerele care vor să se mărite își pun peste noapte sub fereastră diverse bucate, dar fără a fi gustate, iar legenda spune că cel care le este predestinat se va apropia de fereastra lor și se va înfrupta din delicatesele lăsată de fată, prilej în care aceasta îl va vedea.

O altă superstiție spune că de Crăciun nu este bine să te cerți sau bați cu cineva pentru că vei avea probleme de sănătate de-a lungul anului.

În dimineața de Crăciun, tradiția spune că ar fi bine să ne spălăm cu apă curată în care să punem o monedă de argint. În acest mod, vom fi curați tot anul, la fel ca argintul, și feriți de boli.