CRIZA IMIGRANŢILOR. Merkel cere REPARTIZAREA COERCITIVĂ a imigranţilor între toate ţările din UE

Propunerile enunțate în paralel, în aceeași zi, de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în fața parlamentarilor europeni constituie ‘un prim pas spre o repartizare echitabilă’ în cadrul UE, a subliniat Merkel. Juncker le-a cerut țărilor din UE să repartizeze imediat 160.000 de refugiați.

‘Însă, în general, avem nevoie în Europa de un acord constrângător privind repartizarea coercitivă a refugiaților, conform unor criterii echitabile, între state membre’, într-un mod durabil și fără o plafonare a numărului, a spus cancelarul federal german.

‘Nu ne putem mulțumi să declarăm că va fi repartizat un anumit număr de refugiați, trebuie să ne gândim la modul în care vom face față refugiaților care vin la noi’, a estimat Merkel.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi CRIZA IMIGRANŢILOR. Punctele principale din discursul lui Juncker în faţa Comisiei Europene

Alte articole

România este obligată să justifice peste 6 miliarde de euro din PNNR. Termen-limită, 6 noiembrie

România a trimis la Bruxelles „date confidențiale” privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Comisia Europeană va finaliza ancheta la finalul lui 2026: „Este prima dată când am primit de la un stat membru acte confidențiale despre alegeri”

Potrivit cancelarului federal german, țările membre ale UE ‘nu pot spune pur și simplu că dincolo de aceasta (de prima cotă) nu mai vrem să ne ocupăm și că aceasta este treaba a două sau trei țări, poate patru’.

Principiul însuși al unor cote obligatorii divizează țările europene. Marea Britanie și țările din Europa de Est sunt extrem de reticente.

‘Avem nevoie de solidaritate în Europa. Dacă Europa eșuează în ceea ce privește refugiații, vom submina unul dintre elementele fondatoare ale Europei: legătura strânsă cu drepturile fundamentale care au fondat Europa la început’, a mai subliniat cancelarul federal’, a mai spus Merkel.

Germania se așteaptă ca, doar în acest an, să primească circa 800.000 de solicitanți de azil, un record la nivelul UE.