„Recomandările Comisiei de la Veneția, la care face trimitere Președintele Klaus Iohannis, se referă la legislația statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcție politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală. Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneția, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcție după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independența sa ulterioară”, se arată într-un comunicat transmis de Secția pentru judecători CSM. 

În sursa citată se arată că standardele statelor Uniunii Europene arată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcției de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităților.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Geoană, umilit de unul dintre cei mai mari bloggeri pentru declaraţia ...

Eduard Hellvig: Amatorii politici să-și vadă de drum

„Spre exemplu, ministrul justiției din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcția de ministru al justiției, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcționa la această instanţă după expirarea mandatului. Reglementări sau situații similare se regăsesc în Spania și Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcția de ministru al justiției sunt suspendați din magistratură pe aceasta perioadă”, mai spun judecătorii din CSM.

Ca atare, atrag atenția magistrații, reglementarea incompatibilității dintre funcția de judecător și cea de ministru al justiției ține de opțiunea legiuitorului național, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneția.

Secția mai menționează că prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a arătat că funcția de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcție de demnitate publică, iar incompatibilitatea există chiar si în ipoteza suspendării din funcție a acestuia.

„Niciun considerent din decizia Curții Constituționale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcția de ministru al justiției implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curții Constituționale într-o modalitate distorsionată și contrară raționamentului juridic cuprins în considerentele acesteia. În ceea ce privește incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcții sunt deținute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcție”, mai spune Secția.

Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităților, sunt de competența exclusivă a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Președintelui României, spun judecătorii în comunicat.

„Transmiterea de către Președintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secția pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secția pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică”, subliniază magistrații.

De asemenea, Secția pentru judecători atrag atenția că vor apăra independența puterii judecătorești de „presiuni și imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită”.

„De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituțional, Secția pentru judecători va acționa, ferm și fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiția să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acțiunile ce au ca scop creșterea calității actului de justiție și a independenței acestuia, în interesul milioanelor de cetățeni, beneficiari ai actului de justiție”, mai arată sursa citată.

Administrația Prezidențială a transmis, joi, ca replică la scrisoarea judecătorilor din CSM, că președintele nu a respins-o pe Dana Gîrbovan judecătorul, ci cetățeanul, precizând că opinia CSM e îngrijorătoare deoarece induce ideea că șeful de stat ar fi putut numi un magistrat în Guvern.

„Președintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcția de ministru al justiției a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetățeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcție de ministru într-un guvern politic și care a și înaintat demisia din magistratură. Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcția de ministru al justiției era în contradicție flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional”, a transmis Administrația Prezidențială, referitor la comunicatul de presă al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Președintele Klaus Iohannis preciza că „întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător”.

Administrația Prezidențială subliniază că Secția pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut președintele să numească în funcția de ministru un judecător.

„Ingerințe cu adevărat grave la adresa independenței justiției sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesioniști ai actului de justiție, care par să condamne tocmai faptul că Președintele României a respectat legile și Constituția țării. Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței. Comisia de la Veneția consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi periclitate”, transmite președintele.

Klaus Iohannis avertizează că, prin opiniile exprimate, Secția pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independența justiției și a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor și în limitele competențelor sale constituționale.

Reacția președintelui vine după ce Secția pentru judecători a CSM a condamnat public, joi, printr-un comunicat de presă, declarațiile președintelui Klaus Iohannis după respingerea Danei Gîrbovan la ministerul Justiției ca fiind ingerințe deosebit de grave la adresa independenței justiției. Ulterior, trei judecători CSM, Andrea Chiș, Bogdan Mateescu și Mihai Bălan, s-au delimitat de comunicatul Secției pentru judecători privind refuzul președintelui de a o numi pe Dana Gîrbovan la ministerul Justiției și subliniază că informarea de presă poate plasa Consiliul în contextul campaniei electorale.