Cu ce sechele GRAVE poţi să rămâi după infectarea cu COVID-19. Potrivit unor studii recente, pot rămâne cu sechele grave chiar şi persoanele care au făcut o formă uşoară de COVID.

Cu ce sechele GRAVE poţi să rămâi după infectarea cu COVID-19

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Dieta biochimică a lui Ion Iliescu | Ce mănâncă, de fapt, ...

Semnal de alarmă! Numărul cazurilor de cancer în rândul adolescenților ...

Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină avertizează că sunt date care ne înfățișează un posibil tsunami de complicații cardiovasculare și neurologice, după infectarea cu covid-19.

Citeşte şi Studiu Oxford: Cazurile uşoare de COVID-19 au efecte pe termen lung

”Suntem la doi ani de pandemie și încă avem în fiecare zi un număr consistent de infecții cu SARS-CoV-2. Unele cazuri sunt ușoare, altele au nevoie de spitalizare și chiar de ATI- un număr considerabil în România, în valul Omicron. Dar cred că trebuie să ne uităm din ce în ce mai mult la un val la fel de important, cel de complicații- în special cardiace și neurologice survenite la cei care au trecut deja prin boală.

Iar aici sunt din ce în ce mai multe date care ne înfățișează un posibil tsunami de complicații cardiovasculare, în primul rând, dar și neurologice la un an de zile de la faza acută a COVID-19”, a explicat dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, potrivit ziare.com.

Potrivit unor medici de la Universitatea Columbia din New York City, schimbările cerebrale legate de COVID-19 sunt asemănătoare cu ale bolii Alzheimer, ceea ce ar putea explica problemele de memorie ale persoanelor care au long COVID.

”Una dintre constatările experților în ceea ce-i privește pe unii bolnavi care treceau de faza acută a bolii, se referă la faptul că aceștia prezintă în continuare efecte neurologice, cu afectarea cognitivă, cu afectarea memoriei, simulând într-un fel demențele sau chiar boala Alzheimer.

Oamenii de știință au încercat să explice acest fenomen. În cadrul studiului, limitat – pentru că vizează doar 10 cazuri – pe persoane care au decedat, s-a efectuat examenul anatomo-patologic pe creierul persoanelor respective și au fost identificate modificări ale structurii creierului care sunt întâlnite și în unele forme ale Alzheimer.

Este o constatare importantă care cred că ne poate ajuta să înțelegem mai bine și efectul pe care SARS-CoV-2 îl are la nivelul creierului dar cred că ne poate ajuta să înțelegem mai bine cum și de ce apare boala Alzheimer, pe de altă parte.

Un punct comun al afectării creierului cea cardiovasculară și cea pulmonară este reprezentat de anumiți receptori numiți ryanodine. Aceștia sunt prezenți în cele trei organe iar funcția lor este afectată de reacția inflamatorie acută ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2”, a mai explicat dr. Marius Geantă.

În luna octombrie a anului 2020, a fost publicat un studiu potrivit căruia 13,5% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au dezvoltat o nouă tulburare neurologică – encefalopatie (disfuncție cognitivă declanșată de infecții și răspunsul imun al organismului), convulsii sau accident vascular cerebral, scrie nationalgeographic.com.

De asemenea, într-un alt studiu publicat în luna ianuarie 2022, oamenii de știință au arătat că pacienții spitalizați cu COVID-19 care aveau simptome cognitive, dar fără antecedente de demență, aveau niveluri ridicate de proteine în sânge care semnalau leziuni cerebrale.

Unele dintre proteine sunt frecvent observate atunci când pacienții suferă de leziuni neuronale cauzate de accidente vasculare cerebrale sau de lipsa de oxigen, dar altele, cum ar fi tau-181 fosforilat (ptau), sunt considerate susceptibile de a fi specifice bolii Alzheimer.

Citeşte şi Alexandru Rafila, avertisment despre vaccinul anti-COVID administrat la intervale scurte. Ce efecte ar putea avea asupra organismului

COVID-19 atacă sistemul cardiovascular

De asemenea, există studii care arată că pacienţii care au fost infectaţi cu coronavirus, chiar şi cei care au făcut o formă uşoară a bolii, pot suferi de boli cardiovasculare.

”Studiile publicate în această săptămână arată că există foarte mare probabilitate ca o persoană care a trecut prin COVID-19 fără a avea o boală cardiovasculară să dezvolte la un an de zile una sau mai multe tipuri de afectare cardiovasculară. Iar acest lucru nu depinde de severitatea episodului inițial, putând fi afectate chiar și persoanele care nu au avut nevoie de spitalizare ca urmare a infectării cu SARS-CoV-

O cercetare realizată în SUA arată că 5% dintre cei care au avut boala și nu au avut nevoie de spitalizare au dezvoltat, la un an de zile, o boală cardiovasculară, iar procentul ajunge și chiar trece de 30% la cei care au avut nevoie de terapie intensivă. Aici vorbim despre tot spectrul de boli cardiovasculare”, a mai explicat dr. Marius Geantă.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 10 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 26.466 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2, cu 880 mai puțin decât în ziua anterioară. 3.176 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Gradul de pozitivare este de 30,21 %.