Depozitele sectorului neguvernamental au ajuns la 150,09 miliarde de leva, echivalentul a 70,2% din PIB, cu o creștere anuală de 13,6%.
Banca Națională a Bulgariei (BNB) și băncile estimează că, din cele aproximativ 30 de miliarde de leva aflate în circulație, cel puțin 10 miliarde provin din economia subterană, unele estimări ajung chiar până la 20 de miliarde. O mare parte din acești bani provine din tranzacții dubioase sau moșteniri ciudate, conform 24Chasa.
Din punct de vedere tehnic, instituțiile bancare sunt pregătite pentru tranziția la euro, însă rămâne necunoscut modul în care economia va absorbi „legalizarea” bruscă a acestor fonduri din umbră și impactul asupra prețurilor și creditului.
În prezent, sistemul bancar se confruntă cu un val de depuneri de numerar cu proveniență discutabilă: „împrumuturi” rambursate după 50 de ani, plăți întârziate cu două decenii, avansuri pentru contracte încă nesemnate sau bani „descoperiți” în locuințele bunicilor chiar înainte de vânzarea lor.
Citește și: Statele Unite au efectuat PRIMUL lor atac terestru împotriva Venezuelei. Trump confirmă atacul
Totodată, se observă și o explozie a cumpărării de mașini noi, cu o creștere de 27,4% într-un an, ceea ce plasează Bulgaria pe locul doi în UE. Există suspiciuni că o parte dintre achizițiile, mai ales de lux, sunt finanțate cu astfel de fonduri.
La depuneri în numerar peste 10.000 de leva trebuie completată declarație de proveniență, iar explicațiile sunt de-a dreptul haioase.
Un incident neobișnuit a avut loc într-o sucursală bancară din Gorna Oriahovitsa, unde aproximativ 30.000 de leva au fost distruși, după ce un bărbat a depus 4.000 de leva presărați cu naftalină, pentru a proteja bancnotele de molii.
Particulele de naftalină au pătruns în sistemul de climatizare și, din cauza temperaturii, o parte din banii aflați în trezorerie s-au aprins. Din totalul de 200.000 de leva depozitați, 30.000 au fost distruși.
Cu doar câteva zile înainte de introducerea euro, pe 1 ianuarie 2026, băncile din Bulgaria sunt „îngropate” în leva, iar cererea pentru euro a crescut atât de mult încât unele case de schimb au impus limite la cumpărare.
Banii din economia subterană caută legitimitate nu doar prin sistemul bancar. Piața imobiliară se află într-o expansiune rapidă: prețurile proprietăților au urcat în medie cu 15,4% în 2025, iar în marile orașe creșterea ajunge la 20%.
Se observă, de asemenea, o creștere spectaculoasă a achizițiilor de mașini noi, care au crescut cu 27,4%, plasând Bulgaria pe locul al doilea în UE la acest capitol, după Lituania.
Acești bani exercită o presiune inflaționistă considerabilă, fiind cheltuiți intens înainte de introducerea monedei euro. Inflația anuală depășește 5%, iar băncile încearcă să reducă presiunea prin stimularea depunerilor de numerar, inclusiv prin eliminarea comisioanelor pentru depunerea de leva.
În paralel cu creșterea depozitelor, creditarea rămâne la un nivel ridicat. Volumul total al creditelor depășește 120 de miliarde de leva, dintre care aproximativ 55 de miliarde sunt împrumuturi pentru gospodării, peste jumătate fiind ipoteci, care au crescut cu aproape o treime într-un singur an.
BNB avertizează că, pe termen scurt, acest fenomen sporește profiturile băncilor, însă pe termen lung creează riscuri pentru stabilitatea sistemului, mai ales într-un context geopolitic incert și în cazul unor șocuri care afectează exporturile, consumul și investițiile.
Din acest motiv, banca centrală menține rezervele de capital anticiclice la 2% cel puțin până în primul trimestru al anului 2027, ca măsură de protecție împotriva eventualelor pierderi viitoare.
Scumpirea multor alimente și servicii nu este cauzată direct de trecerea la euro, ci de factori mai specifici, precum inflația globală și costurile ridicate ale energiei.
De exemplu, în Croația, după adoptarea monedei euro, inflația a crescut cu doar 0,3–0,4 puncte procentuale. Prețurile pentru aproximativ două treimi dintre bunuri au rămas stabile, în timp ce pentru circa 25% au scăzut, iar pentru aproximativ 10% au crescut.
Creșteri mai vizibile au fost înregistrate în special în sectorul serviciilor fără o concurență externă puternică, precum restaurantele, saloanele de înfrumusețare, coafura sau serviciile medicale, unde operatorii au tendința de a „rotunji” prețurile în sus odată cu schimbarea monedei.
Parcarea de la telescaunul care se află în zona Lacurilor Rila din Bulgaria, o destinație turistică sezonieră, va costa 5 euro începând cu Anul Nou, față de 5 leva în prezent, indiferent de durata staționării. Informația a fost confirmată de Primăria Sapareva Banya pentru postul național de radio din Bulgaria, citat de Novinite.
Totodată, tariful orar din zona de parcare cu plată („zona albastră”) din oraș va crește de la 1 leva la 1 euro pe oră. Practic, prețul se dublează, de la aproximativ 0,51 euro la 1 euro pe oră.
Și taxa de parcare de la telescaun se majorează semnificativ, de la circa 2,56 euro la 5 euro.
Consiliul local a decis aceste majorări, după ce a aprobat creșterea taxelor și tarifelor locale pe întreg teritoriul municipiului Sapareva Banya. Autoritățile susțin că modificările sunt generale și nu vizează exclusiv parcările.
Parcarea de la telescaun, cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri, este frecvent ocupată la maximum, mai ales în weekenduri și în perioadele de sărbători. În plus față de taxa de parcare, va crește și prețul pentru utilizarea telescaunului.
Primarul Kalin Gelev a apărat decizia, susținând că este vorba despre ajustări necesare, întârziate de mult timp, și nu despre o creștere exagerată.
„Leva în euro are aceeași valoare. De ce ar protesta? Pentru ce să protesteze? Plătesc salarii minime angajaților, costurile de întreținere cresc, pentru ce să protesteze? În plus, nu am mai majorat taxa de când parcarea a fost creată, în 2011. Inflația este mult mai mare decât această creștere. De la anul, în Sapareva Banya, zona albastră va costa de la 1 euro până la 5 euro”, spune acesta, conform Economica.