Cum au ajuns creveții asiatici în Dunăre, la Galați. Sunt o delicatesă pentru oameni, însă pot fi o amenințare pentru ecosistem

Cum au ajuns creveții asiatici în Dunăre, la Galați. Potrivit specialiștilor, creveții au ajuns inițial din fosta Uniune Sovietică, acolo unde a fost crescuți ca hrană pentru crapii chinezești.

Cum au ajuns creveții asiatici în Dunăre, la Galați. Ce spun specialiștii

Creveții asiatici au ajuns în România, pe brațul Chilia al Deltei Dunării în 2020, iar acum ar fi ajuns și la Galați.

„Avem o veste aparent bună pentru iubitorii de fructe de mare: în apele dulci ale României au apărut creveți. Unde mai pui că sunt gustoși!  Vestea este pentru că specia are potențial invaziv. Se numește crevete oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense) și are origini asiatice”, au anunțat reprezentanții Rețelei pentru Natură Urbană, potrivit Monitorul de Galați. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și Cât de sănătos este să consumăm pește și fructe de mare. Dr. Radu Țincu aruncă bomba care dă peste cap teoriile nutriționiștilor

Alte articole

Cât a plătit o turistă pentru o porție de șase creveți într-un restaurant din Constanța. Nota de plată este şocantă!

Carmen Brumă dezvăluie secretul celei mai delicioase rețete de creveți! „Să încercați, vor avea un gust foarte bun”

Potrivit biologului Aurel Năstase, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, creveții ar fi coborât pe Nistru până în Marea Neagră și, apoi, ar fi urcat pe Dunăre.

Pentru că se înmulțesc rapid, acești creveți pot transmite boli la care racii autohtoni nu au imunitate.

„Pe de altă parte, creveții de apă dulce sunt gustoși și pot fi recoltați sustenabil, într-o manieră asemănătoare racilor. Unde mai pui că se și curăță mai ușor decât racii și putem proteja natura dacă îi tragem la tigaie, cu puțin usturoi…”, susțin specialiștii de la Rețeaua pentru Natură Urbană.

Citește și Se pot mânca fructe de mare în post? Părintele Vasile Ioana dă răspunsul: „Eu am mâncat risotto cu calamari pe Muntele Athos în Postul Mare. N-oi fi eu deasupra călugărilor athoniţi”