Cum îţi sabotezi propria fericire

Acorda-ti un moment pentru a te intreba si a-ti raspunde sincer: cat de inconfortabil te simti cu ideea de a fi fericit? Desi raspunsul initial ar fi „Deloc inconfortabil. Vreau sa fiu fericit”, se prea poate ca adevarul sa fie departe de aceasta afirmatie. In societatea contemporana, s-a creat aproape un cult al nefericirii. Geniile care au ajuns in posteritate au creat opere care au trecut testul timpului in momente de tristete maxima, cei care si-au dedicat viata unui scop stiintific si-au sacrificat, adesea, viata personala. Si nu trebuie sa fii geniu pentru a considera ca nefericirea este, sub o forma sau alta, productiva. Oamenii de rand, cu realizari mari, medii sau mici, descopera adesea ca exista un cocon de confort in a fi nefericit, pentru ca pe fondul starii generale proaste iti poti justifica propriile esecuri.

In ciuda faptului ca multi ne consideram oameni evoluati care traim intr-o societate cat de cat dezvoltata, motiv pentru care se presupune ca am avea tot ceea ce avem nevoie ca baza pentru fericire, mai multe studii au atestat faptul ca pesimismul general este, adesea, molipsitor tocmai in societatile dezvoltate. Spre exemplu, in societatile din Orientul Mijlociu exista o atitudine de toleranta, de acceptare a ceea ce-ti rezerva viata mult mai raspandita decat in societatile occidentale, vestice. Cu cat omul este mai impacat cu ce-i serveste viata, cu atat el poate fi mai impacat cu el insusi si cu atat mai mult stie sa se bucure, efectiv, de micile placeri ale vietii.

Cu cat o societate este mai dezvoltata, cu atat cerintele si aspiratiile indivizilor sunt mai mari si cu atat ei isi pierd capacitatea de a aprecia lucrurile mic. Poate fi vorba de o plimbare in parc sau de un pahar de vin baut cu partenerul de cuplu.

Acest lucru se aplica deopotriva la societati si la indivizi in parte. Oricare dintre noi a simtit, cel mai probabil, o data in viata ca este confortabil cu starea negativa pe care o are. Si-a acceptat propria dezolare si si-a facut culcusul in ea, trecand cu vedere, neapreciind gesturile sau intamplarile mici, dar frumoase care se desfasoara in jurul lor. Practic, discutam despre sabotarea propriei fericiri si multi dintre noi suntem capabil (cel mai probabil am si facut-o) de asa ceva.

Alte articole