Cum ne îmbolnăveşte statul în casă pe perioade lungi de timp: slăbirea imunităţii, tulburări de somn, nivel ridicat de stres

Iată care sunt principalele consecinţe ale statului îndelungat în casă, aşa cum a fost cazul pe perioada pandemiei, când majoritatea populaţiilor planetei au stat săptămâni întregi în case. 

Imunitate slăbită

Potrivit unui studiu elaborat de oamenii de ştiinţă de la Colegiul Trinity din Dublin, populațiile europene în rândul cărora au fost înregistrate cele mai mari rate de deces din cauza coronavirusului au avut printre cele mai scăzute niveluri de vitamina D, scrie Hotnews.ro.

„Există dovezi circumstanțiale puternice a unei corelații între vitamina D și căile imunitare despre care știm că sunt implicate în infecția cu coronavirus și în mod special a unei reacții imunitare severe”, spune unul dintre cercetători.

Citeşte şi Primele teste ale vaccinului împotriva coronavirusului au fost finalizate. Următoarele faze ale studiului clinic, la sfârşitul verii

Vitamina D pare să reducă nivelurile unei citokine responsabile de anumite inflamații, aceasta fiind asociată şi cu dificultățile respiratorii severe văzute la pacienții infectaţi cu coronavirus. De asemenea, această vitamină se leagă de receptorul ACE2 în celulele pulmonare, acelaşi receptor de care Sars-CoV-2 se folosește pentru a pătrunde în aceste celule. Dacă vitamina D este deja legată de acești receptori, specialiştii spun că virusului ar putea să îi fie mai greu să invadeze organismul.

Vulnerabilitate în faţa infecţiilor virale 

Studiile arată că exercițiile fizice regulate ne apără de infecţii virale precum gripa sau răceala. O explicație ar fi reducerea stresului, ştiut fiind faptul că sportul are acest efect.

„Știm că oamenii folosesc exercițiile fizice ca un tampon pentru stres și este foarte clar că nivelurile ridicate de stres cronic nu fac bine sistemului imunitar”, afirmă cercetătorul Neil Walsh, care studiază impactul exercițiilor fizice asupra sistemului imunitar.

Tulburări de somn

Alte studii susţin că ieșirea în natură scade ritmul și tensiunea arterială. Petrecerea timpului în natură este asociată cu un risc redus de boli cardiovasculare şi de diabet de tip 2. De asemenea, ieşitul în aer liber îmbunătăţeşte calitatea somnului. Timpul îndelungat petrecut în casă, aşa cum sa întâmplat pe parcursul carantinei, poate perturba ritmul circadian, respectiv somnul.

Citeşte şi Nelu Tătaru despre măsurarea temperaturii: "Este un minim triaj epidemiologic. Deschidem terasele de la 1 iunie şi plajele de pe 15"

„Lumina artificială este de regulă prea slabă pentru a produce acest efect așa că dacă o persoană nu iese din casă pentru o săptămână ritmul circadian poate fi dereglat rezultând perturbări ale somnului”, spune cercetătoarea Mariana Figueiro de la Centrul de Cercetare a Luminii din New York.

Studiile conduse de prof Figueiro au arătat că persoanele care se expun la mai multă lumină dimineaţa adorm mai uşor noaptea şi se confruntă cu mai puţine tulburări de somn comparativ cu persoanele care nu se expun suficient la lumina naturală.