Cum reușesc românii care trăiesc în țările europene friguroase să facă față crizei energetice. Cât plătesc pentru încălzire și ce ajutoare primesc

Cum reușesc românii care trăiesc în țările europene friguroase să facă față crizei energetice. Criza energetică este resimțită de către toți europeni și acest lucru se vede cel mai bine în facturile uriașe la energie pe care le plătesc.

Citește și Codrin Ștefănescu o face praf pe Clotilde Armand. În București se trăiește mai rău decât în Ucraina: ”Oamenii cară cu găleata câte șase, opt, nouă etaje apă ca să aibă pentru toaletă”

Europa se confruntă cu o criză energetică fără precedent

Din fericire, toamna anului 2022 a fost una destul de blândă, iar acest lucru i-a ajutat pe europeni să treacă cu bine peste acest anotimp, însă sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie au adus frigul, și odată cu el a apărut și problema încălzirii locuințelor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit datelor Eurostat, prețurile energiei electrice pentru consumatori în UE sunt cu 35% mai mari față de aceiași perioadă a anului precedent.

Alte articole

Doar 23% dintre români mai cred știrile. Lipsa de încredere îi face mai vulnerabili: „Nu mai contează ce este adevărat, ci cine spune și cu cine suntem de acord”

Peste 350.000 de români sunt contribuabili în Spania. Reprezintă 10% din numărul lucrătorilor străini din țară

Uniunea Europeană are nevoie de timp ca să poată substitui aprovizionarea cu gaze din Rusia.

În acest sens, statele membre au adoptat un regulament de urgență de la 1 decembrie valabil până pe 31 martie 2023, dar și trei măsuri pentru reducerea facturilor la energie și anume: obligația pentru țările UE de a reduce consumul cu cel puțin 5% în orele de vârf, plafonarea veniturilor producătorilor de energie electrică, cât și introducerea unei contribuții de solidaritate din partea întreprinderilor din sectorul combustibililor fosili.

Cum reușesc românii care trăiesc în țările europene friguroase să facă față crizei energetice

În România, pensionari, persoanele cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2000 lei, care fac parte din categoriile vulnerabile, vor primi din partea statului un ajutor de încălzire de 1400 de lei, în două tranșe de câte 700 lei, prima tranșă va fi virată în februarie, iar cealaltă în septembrie 2023.

Românii care trăiesc în afara granițelor, în țările europene friguroase, precum Germania, Suedia și Belgia au primit și ei din partea statului ajutoare de încălzire, potrivit unui sondaj realizat pe Facebook de HotNews.ro

Maria are 40 de ani și de 10 ani este bucătar în Germania. Ea a mărturisit că „statul a oferit cetățenilor 300 de euro, sumă impozabilă” și că  nu a resimțit foarte tare criza energetică, dar susține că lucrurile se vor schimba de anul viitor.

Emma locuiește de șase ani în Belgia și spune că momentan se descurcă să își plătească facturile, deși urmează să primească factura de recalculare.

Ea a spus că a primit din partea statului un ajutor de 100 de euro pentru curent, dar crede că autoritățile ajută prea puțin familiile cu venituri mici și mijlocii, mai ales și în contextul inflației.

„În casă, este mai rece cu 2-3 grade față de anii trecuți, însă am doi copii mici și nu îmi permit să las centrala oprită. Pe timp de noapte am o temperatură de 20,5 grade, iar pe timp de zi de 19-20 de grade. Anul trecut plăteam lunar 150 de euro pe gaz și curent, iar din vară factura a crescut la 281 de euro”, a spus Emma.

Robert are 53 de ani și de 34 de ani locuiește în Suedia. Acesta stă într-o vilă, care are încălzirea pe bază de peleți, dar din cauza facturilor uriașe se gândește serios să găsească o soluție cu energia eoliană, deoarece locuiește aproape de mare unde este mult vânt.

„Acum încălzesc doar două camere și baia, iar cu peleți și curent ajung să plătesc între 4500 și 6000 de coroane suedeze pe lună, adică undeva între 415 și 551 de euro pe lună”, a spus Robert.

Citește și Ajutoare de încălzire, se depun ultimele cereri. Sumele au fost majorate, se pot lua şi 1000 de lei