Cum să-ţi prelungeşti viaţa după metoda medicului geriatru Ana Aslan

Este ştiut faptul că emoţiile pozitive prelungesc viaţa. Din păcate, la multe persoane, odată cu înaintarea în vârstă, emoţiile pozitive sunt din ce în ce mai puţine. Majoritatea celor de vârsta a treia, copleşiţi de griji, uită să-şi mai poarte de grijă. Psihologul Rozeta Drăghici, de la „Institutul de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan" din București, a făcut, într-un interviu pentru Doctorul Zilei, o serie de recomandări pentru prelungirea vieţii.

RomaniaTV.net
02 oct. 2020, 10:38
Cum să-ţi prelungeşti viaţa după metoda medicului geriatru Ana Aslan

Îmbătrânirea reușită corelează mult mai bine cu longevitatea și speranța de viață„, este de părere psihologul Rozeta Drăghici.

Relațiile cu familia, extrem de importante

Pentru persoanele în vârstă, timpul se scurge altfel. Şi întotdeauna mai repede.

Acestea trăiesc cu sentimentul accelerării trecerii timpului. Persoanele depresive, izolate, lipsite de ocupaţie trăiesc, dimpotrivă, un sentiment de încetinire a timpului. Lupta contra scurgerii inutile a timpului rămâne cel mai eficace mod de combatere a anxietăţii existenţiale”, spune specialistul.

Înaintarea în vârstă aduce cu sine reducerea contactelor sociale extrafamiliale, relaţiile familiale ajungând să ocupe locul cel mai important.

Relațiile interpersonale din familie sunt deosebit de importante pentru echilibrul psihic al persoanelor vârstnice, chiar simpla apartenență la un mediu familial constituie un factor pozitiv în menținerea sănătății mentale„, spune Rozeta Drăghici.

Citeste si Al doilea copil internat în stare gravă la ATI, după ce s-a infectat cu COVID-19

Apar dereglări de integrare din cauze diferite: schimbări de rol-statusuri, lipsa de înțelegere a anturajului, scăderea capacității de adaptare a vârstnicului, toate acestea având importante efecte psihologice şi afectându-i starea de sănătate şi reducându-i, astfel, speranţa de viaţă.

Cum te pregăteşti pentru retragerea din viaţa activă

Pensionarea necesită pregătire emoţională. Lipsa acesteia poate duce la aşa-numita „moartea socială„.

Prin încetarea activității profesionale, dezangajarea socială a vârstnicului (încetare, de regulă, bruscă, fără o pregătire în perioada preretragerii) are loc o nivelare socială, persoana vîrstnică își pierde sentimentul de utilitate socială, pierde rolul social activ, pierdere ce se constituie într-un stres care acționează ca un veritabil agent patogen generând în multe cazuri ceea ce s-a numit patologie de retragere„, spune psihologul. 

Pregătirea psihică pentru acceptarea și adaptarea la pensionare presupune etapele următoare:

● faza de prepensionare, în care cei activi sunt sprijiniți emoțional pentru a accepta ideea retragerii;

● faza imediat următoare pensionării, în care vârstnicul regăseşte plăcerea de a petrece timpul satisfăcându-și unele hobby-uri – excursii, sporturi, colecții, dar și alte preocupări – creșterea nepoților etc.

Adaptarea la situația de a fi pensionar înseamnă a găsi o variantă prin care persoana să-și satisfacă necesitatea de a fi activă din punct de vedere social, adică reorientarea vârstnicilor spre activități care să permită obținerea satisfacțiilor emoționale și financiare prin exersarea tuturor abilităților deținute„, menţionează psihologul.

Sfaturi pentru creşterea speranţei de viaţă

Psihologul Rozeta Drăghici a furnizat, pentru Doctorul Zilei, o listă de recomandări foarte utile pentru o viaţă lungă:

● Dezvoltați-vă aptitudinile și atitudinile, mai ales capacitatea de adaptare, prețuirea și încrederea în sine;

● Ţineți cu tenacitate la imaginea pozitivă pe care v-ați creat-o despre voi înșivă și evitați să vă conformați șablonului de persoană în vârstă;

● Acordați-vă mult timp pentru dumneavoastră;

● Deveniți sau continuați să fiți o persoană agreabilă, veselă, interesantă, cultivată, a cărei companie să fie apreciată de ceilalți. Cei care se lamentează sunt evitați de anturaj!

● Rămâneți curioși; fiți mereu la curent cu ce tot ce este actual pe plan social, politic, artistic si cultural:

● Faceți mereu câte ceva care să vă scoată din singurătate: telefonați apropiaților, scrieți scrisori, participați la întruniri sociale sau sportive, la diverse cursuri care vi se par interesante, faceți invitații;

● Faceți ceea ce nu ați reușit și v-ați dorit să faceți în tinerețe;

● Ajutați-i pe cei aflați în suferință, care sunt adesea mai singuri și mai nefericiți decât dvs.

● Vă puteți lua un animal de companie, care vă poate ajuta să faceți și mișcare, având în vedere că trebie să-ș scoateți afară. „Când singurătatea devine prea greu de suportat sau tristețea vă domină, cereți ajutor. Multe persoane din anturajul dumneavoastră s-ar putea să nu realizeze pe deplin cât suferiți și nici ceea ce vă lipsește. Puteți avea suport profesionist de la psiholog, de la psihoterapeut!„, conchide psihologul.