Cum se va relansa economia mondială şi ce înseamnă previziunile în V, în U sau în W

La prima vedere, unele cifre par să indice o revenire la normal anul viitor: 5,4% creștere mondială estimată de FMI, după o cădere de 4,9% în acest an, în acord cu previziunea OCDE de +5,2% pentru 2021.

Va fi atunci anul 2020 o amintire urâtă care va fi uitată rapid? Nu, avertizează din ce în ce mai mulți economiști, alarmați de violentul șoc din primul semestru. Aceștia mizează acum pe o relansare lentă, cu condiția ca un al doilea val al epidemiei să nu lovească.

Unele sectoare par a fi afectate pe termen lung, în special serviciile. Exemplul perfect: turismul și călătoriile, cu camere de hotel goale și avioane care rămân la sol. IATA, asociația internațională a transportului aerian, a avertizat deja că speră la o revenire la normal în 2023.

În industrie, uzinele trebuie să își armonizeze activitatea cu numeroasele restricții sanitare care au apărut. În multe părți ale lumii, agricultorii au probleme din cauza lipsei de mână de lucru.

Alte articole

Un câștigător al Premiului Nobel, previziuni privind prăbușirea economiei mondiale: „O situație similară cu șocul petrolului din 1973”

Avertismentul lansat de Saad al-Kaabi, ministrul Energiei din Qatar: „Acest lucru va dărâma economiile lumii”

Scenariul „în V”, la care multă lume spera în februarie, pare acum foarte departe. Este mai degrabă un scenariu „în U” care se conturează în cel mai bun caz, cu mai multe luni de recesiune înainte ca economia să se redreseze. Sau un „W”, cu o alternanță relansare – cădere. Sau, și mai rău, un „L” cu o activitate deprimată pentru foarte mult timp.

Falimente și șomaj masiv

Criza va antrena numeroase falimente. Primele companii care vor cădea se aflau deja într-o situație dificilă înaintea epidemiei: mărturie este Franța cu valul care mătură mărcile prêt-à-porter. Dacă măsurile de șomaj parțial au permis țărilor europene să atenueze șocul, în Statele Unite rata șomajului a urcat la 13,3% din populația activă în mai, față de 3,5% în februarie.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, un tânăr din șase nu are loc de muncă: potențial, o „generație sacrificată” care va regăsi cu greu, sau poate niciodată, nivelul de venituri al generațiilor anterioare. Pe ansamblu, OIM anticipează pierderea a peste 300 de milioane de locuri de muncă în lume în trimestrul al doilea, cu consecințe potențial dramatice în materie de sărăcie și abandon social.

Christopher Dembik, de la Saxo Banque, se așteaptă la „un al doilea val al crizei economice începând cu septembrie”. Companiile sănătoase vor fi constrânse să se restructureze. „Se va dezvolta o situație de șomaj în masă, Va fi partea cea mai grea a crizei”.

Enigma consumului

Când apar cei doi termeni, șomaj în masă și temeri privind locul de muncă, apare și amenințarea asupra consumului, motor esențial al economiei mondializate. Redeschiderea magazinelor conduce, în mod automat, la repornirea vânzărilor. Dar, ca tendință, „consumul rămâne anormal de slab. Chiar dacă pandemia este controlată în mare în unele țări, efectele psihologice asupra comportamentelor și a consumului vor fi relativ durabile”, se teme Dembik.

Într-o primă etapă, statele au susținut oferta venind în ajutorul companiilor pentru a putea depăși recesiunea fără să intre în faliment și pentru a limita concedierile, grație șomajului parțial. Este probabil ca următoarele planuri de relansare să favorizeze cererea.

Ce se întâmplă cu finanțele

Criza noului coronavirus lasă în spate o datorie publică colosală, și fără îndoială una privată la aceleași dimensiuni. Potrivit lui Dembik, un sfert din PIB-ul mondial a fost deja injectat în acest an în economii de băncile centrale și de state. Și nu suntem la final!

Pentru țările dezvoltate, situația este mai degrabă favorabilă îndatorării, cu dobânzi foarte mici sau chiar negative, dar țările emergente se află într-o situație mult mai dificilă. Argentina și Libanul s-au regăsit foarte rapid în încetare de plăți.

Și aici apar doi termeni – datorie și risc de falimente – care atrag imediat semne de întrebare pentru sectorul financiar, de la care a plecat precedenta mare criză mondială, în 2007 și 2008. Pentru moment, moralul este foarte sus, în special pe Wall Street, unde indicele tehnologic Nasdaq evoluează la maxime istorice – o „deconectare” care îngrijorează FMI și numeroși analiști.

Citeşte şi: Economia mondială, lovită de coronavirus mai tare decât se credea. FMI avertizează cu privire la o criză mai profundă