Economia mondială, lovită de coronavirus mai tare decât se credea. FMI avertizează cu privire la o criză mai profundă

Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020. În 2021, economia globală ar urma să înregistreze un avans de 5,4%, faţă de 5,8% previzionat în aprilie. FMI se aşteaptă la o contractare de 8% a economiei SUA în acest an, urmată de o creştere de 4,5% anul viitor, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze un declin de 10,2% în 2020 şi un avans de 6% în 2021.

Pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa (unde este inclusă România), FMI se aşteaptă la o contractare de 5,8% în acest an, urmată de o creştere de 4,3% anul viitor.

Înrăutăţirea estimărilor vine în urma unui impact negativ mai accentuat decât s-a anticipat al pandemiei asupra activităţii economice, în primul semestru din 2020, în timp ce redresarea proiectată pentru 2021 va fi mai graduală decât s-a previzionat iniţial. În special este semnificativ impactul nefavorabil asupra gospodăriilor, ceea ce pune în pericol progresele înregistrate în reducerea sărăciei extreme pe plan global realizate din anii 1990, se arată în raportul FMI.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Cinci semne că România va traversa o criză mai gravă decât cea din 2010. Avertismentele analiştilor

Alte articole

Avertisment cumplit de la BNR: furtuna economică ar putea prinde România fără ”umbrelă”! Ce e de făcut pentru a scăpa de prăpăd

Florin Cîţu îl atacă pe Bolojan şi susţine că premierul şi BNR sunt vinovaţi pentru situaţia economică a României: „Guvernul şi BNR s-au băgat singuri într-un colţ! În 2025, guvernul a luat decizii greşite care au fragilizat şi mai mult economia”

Aşa cum a fost cazul la estimările FMI din aprilie 2020, există un grad de incertitudine mai ridicat decât de obicei privind prognozele. Scenariul de bază se bazează pe ipotezele cheie privind efectul negativ al pandemiei, în timp ce condiţiile financiare – care s-au atenuat din aprilie – se estimează că vor rămâne în linii mari la actualul nivel.

În ţările unde se redeschid economiile, sprijinul orientat ar trebui retras gradual, pe măsură ce redresarea este în plină desfăşurare, iar politicile economice ar trebui să ofere stimulente pentru majorarea cererii, atenuarea şi motivarea relocării resurselor spre sectoarele care vor fi semnificativ afectate după pandemie, se arată în raportul FMI.

În general, evoluţia economiei globale în primul trimestru din 2020 s-a înrăutăţit mai mult decât se estima (cu câteva excepţii, de exemplu, Chile, China, India, Malaysia şi Thailanda, în rândul pieţelor emergente, şi Australia, Germania şi Japonia, în rândul economiilor avansate). Indicatorii arată o contracţie mai severă în trimestrul doi din 2020, cu excepţia Chinei, unde majoritatea activităţilor s-au redeschis la începutul lunii aprilie, estimează FMI.

Organizaţia avertizează că piaţa forţei de muncă este puternic afectată de pe urma pandemiei, pe fondul declinului accentuat al activităţii economice. Unele ţări, în special în Europa, au contracarat efectele negative prin programul de lucru redus. Cei mai afectaţi sunt angajaţii cu calificare scăzută, care nu pot lucra de acasă.

Citeşte şi Guvernul Orban anunţă planul de măsuri pentru relansarea economiei

Conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, din cei aproximativ două miliarde de angajaţi fără forme legale pe plan global, aproximativ 80% au fost afectaţi semnificativ.

Există şi unele semne încurajatoare, apreciază FMI. În urma restricţiilor severe introduse în perioada ianuarie-martie 2020, condiţiile financiare s-au atenuat pentru economiile avansate şi, într-o mai mică măsură, pentru economiile emergente.

Măsurile importante fiscale şi financiare adoptate pentru a contracara efectele pandemiei în unele state de la începutul crizei au evitat înrăutăţirea pierderilor pe termen scurt. Reducerea programului de lucru şi asistenţa acordată angajaţilor prin schemele de şomaj temporar au atenuat creşterea şomajului, în timp ce sprijinul financiar acordat firmelor şi măsurile autorităţilor de reglementare au prevenit înmulţirea falimentelor. În unele cazuri, acţiunile băncilor centrale au îmbunătăţit lichidităţile şi au limitat creşterea costurilor de împrumut, se arată în raportul FMI.

De asemenea, stabilitatea de pe piaţa petrolului a ajutat la sporirea încrederii. Monedele care s-au depreciat semnificativ în lunile precedente se apreciază din aprilie, atât în economiile avansate cât şi în cele emergente, apreciază FMI.

În raportul World Economic Outlook publicat în luna aprilie, FMI estima că economia mondială se va contracta cu 3% în acest an, cea mai gravă contracţie înregistrată după Marea Recesiune, dar a avertizat că este posibil şi un rezultat mult mai grav în cazul în care coronavirusul persistă sau revine. Tot în aprilie, FMI prognoza o revenire a creşterii în 2021 când economia mondială ar urma să înregistreze o revenire de 5,8%.

În ceea ce priveşte România, în luna aprilie FMI se aştepta ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI mai arătau şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.