Curs BNR 17 iulie 2025: Euro a crescut, iar aurul a scăzut din nou. Indicele Robor, trend descrescător

Curs BNR 17 iulie 2025: Moneda europeană s-a apreciat ușor în fața leului românesc, până la 5,0724 lei. Dolarul american a urcat la 4,3752 lei, urmat de lira sterlină, cotată la 5,8607 lei. Francul elvețian a fost evaluat în scădere, la 5,4419 lei.

Gramul de aur a continuat să scadă, cu mai mult de un leu, fiind evaluat la 467,9189 lei. Unitatea de cont a FMI, utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a urcat până la 5,9651 lei.

Vezi și Sorin Grindeanu îl atacă dur pe Dragoş Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, care a spus că preşedintele PSD a pierdut 6 miliarde de euro din PNRR: „Să le spună clar românilor dacă domnia sa consideră că proiectele începute nu mai trebuie finalizate”

Curs BNR 17 iulie 2025: Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile, a precizat BNR.

Alte articole

BNR dă vina pe Guvern pentru ratele mari ale românilor: „Menţinerea dobânzii-cheie este necesară pentru stabilitatea preţurilor”

Anunţul BNR despre bani care dă fiori românilor. Ce spun datele adunate de Mugur Isărescu. FMI şi-a revizuit în jos prognoza!

BNR: Indicele ROBOR la 3 luni a coborât de la 6,72% la 6,71%

Indicele ROBOR la 3 luni este cel în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile persoanelor fizice, acordate înainte de 2019.

Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de asemenea de la 6,85% la 6,84%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață și de nivelul dobânzilor BNR.

EXCLUSIV Ce conține al doilea pachet de măsuri de austeritate. Guvernul Bolojan lovește în companiile de stat și salariile de nababi

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va fi 5,55% în perioada 1 iulie 2025 – 30 septembrie 2025. IRCC va crește apoi la 6,07%.

IRCC este calculat trimestrial în funcție de dobânda medie zilnică la care se împrumută băncile între ele și este aplicat cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință.

Nazare: Obiectivul nu este să menţinem ratingul la o clasă deasupra „junk” ci să creștem

„Am securizat situaţia României în privinţa primei analize. Când spun acest lucru, înseamnă că pericolul nu a trecut. Cel imediat a trecut. Nu există o garanţie. Mergem în direcţia bună, dar fără o consistenţă suficient de lungă în timp, nu putem schimba trendul”, a spus Nazare la o conferinţă organizată joi la Bursa de Valori, conform Ziarul Financiar.

Nazare a fost prezent la listarea titlurilor de stat Fidelis, emisiune în care Ministerul Finanţelor a atras 1,6 mld. lei de la investitorii de retail.

„Obiectivul nu este să menţinem ratingul la o clasă deasupra junk. Nu este supravieţuirea, ci obiectivul este să creştem. Cu cât creşte ratingul, cu atât scad costurile de finanţare. Ca atare, obiectivul este să creştem ratingul. Nu e un obiectiv pe care îl putem seta pentru această etapă. Am eliminat pericolul imediat, dar trebuie să continuăm cu măsuri credibile în continuare. Agenţiile de rating fac permanent vizite”, continuă el.

Avem în vedere listarea companiilor, dar modul în care se va face – tipul, care vor fi companiile – sunt lucruri pe care trebuie să le stabilim înainte de a trece mai departe prin PNRR. Fără adoptarea pachetului 1 nu era posibilă renegocierea PNRR. Avem o echipă a PNRR la Bucureşti, discuţiile vor continua, doar aşa vom putea securiza tranşele.

În momentul în care se vor încheia discuţiile pe renegociere – atât ca sume, cât şi ca tipuri – vom avea o perspectivă clară asupra a ceea ce va fi listingul final de jaloane şi ţinte. Şi de atunci vom începe analiza şi planul pe ce listări vrem să facem. Ce vreau să vă asigur este că intenţia statului român rămâne. Este foarte bine să fim activi, dar care anume vor fi companiile şi proporţiile nu le vom putea definitiva decât atunci când se încheie negocierile.

Încă nu se conştientizează la nivel public cumpăna majoră pe care a depăşit-o România în ultima perioadă. Şi pericolul. Nu ar trebui să irosim nicio oportunitate de a explica cât se poate de clar dimensiunea pericolului pe care l-am evitat. A fost un timp foarte comprimat, mai puţin de două săptămâni, în care am reuşit să construim un pachet de măsuri care să fie considerat credibil, să-l negociem la nivel tehnic şi la cel mai înalt nivel cu Comisia Europeană, ca să ajungem la Ecofin din 8 iulie şi să avem o validare.

Şi cel mai bun barometru a fost interesul de aproape 15 miliarde de euro la momentul emisiunii de eurobonduri. Nu a fost o întâmplare că emisiunea a fost în prima zi după Ecofin. A fost un pariu riscant, dar care a dat rezultate. Acest pachet a fost considerat credibil şi de aceea am ales să emitem în aceeaşi zi. Chiar dacă dobânzile sunt în continuare foarte mari comparativ cu regiunea, cu ţări cu care suntem în competiţie, faptul că am avut o diminuare pe toate maturităţile pe care am ieşit, în comparaţie cu alte emisiuni pe care le-am avut, ne arată că suntem în direcţia bună.

Evoluţiile de pe bursă, comparativ cu decembrie, cu mai faţă de azi, unde vedem o reacţie pozitivă care merge în media regiunii, este o confirmare în plus că investitorii au încredere în astfel de măsuri. Dincolo de deficitul bugetar, comercial, cel mai important lucru cu care trebuie să ne luptăm este un deficit de încredere, care a crescut în timp şi nu va putea fi diminuat imediat, ci prin fapte concrete. Şi atunci, încet-încet, vom reuşi să trecem de această perioadă complicată.. Dar primii paşi sunt importanţi.

Aş vrea, pe viitor, să încurajăm şi diaspora să investească mai mult. Vreau să creăm instrumente pentru ca diaspora să poată să investească.