De ce i-a trădat România pe nemţi în Al Doilea Război Mondial

„România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment, încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite„, spunea Regele Mihai I, în „Proclamaţia pentru ţară” rostită la radio, în seara zilei de 23 August 1944.

Era ziua în care Regele l-a convocat pe mareşalul Ion Antonescu la Palatul Regal şi i-a cerut încheierea unui armistiţiu cu puterile aliate. Regele nu era de acord cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de Germania nazistă, scrie adevarul.ro.

„Regele nu a fost de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de armatele Germaniei naziste„, scrie şi istoricul Neagu Djuvara.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Istoricii militari spun că întoarcerea armelor împotriva Germaniei în 1944 a scurtat Războiul Mondial cu şase luni şi a evitat pierderea câtorva milioane de vieţi omeneşti. Pe de altă parte, istoricii academicieni sunt de acord că momentul de la 23 august a fost alternativa care a provocat cele mai mici pagube României. Sunt însă şi voci care susţin că armistiţiul cu sovieticii nu ar fi fost cea mai înţeleaptă decizie, pentru că a avut şi efecte dramatice: a dus la capturarea a peste 170.000 de militari români şi la deportarea în URSS a peste 70.000 de români.

Alte articole

Româncă acuzată de spionaj în favoarea Rusiei, arestată în Germania. Anchetatorii susțin că supraveghea directorul unei companii ce produce drone destinate Ucrainei. Reacţia MAE

O dronă cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig. Ministrul de interne german consideră evenimentul un „scenariu de amenințare hibridă”

Despre momentul 23 august 1944 şi pregătirea ieşirii României din război s-au scris mii de pagini. Din documentele publicate ulterior, reiese că nu mai puţin de 30 de persoane au fost angrenate direct în desfăşurarea evenimentelor. Majoritatea şi-au consemnat memoriile şi amintirile referitoare la acea zi. Este şi cazul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, care publica, la 23 august 1945, în ziarul „România Liberă”, un articol despre rolul lui în actul de la 23 august.

„A existat o pregatire, si înca foarte intensa, cu o mobilizare de oameni si de forte, legata de mari primejdii (…) Pregatirile loviturii de la 23 august erau terminate înca de la sfârsitul lunii iunie. Se mai discuta formula politica si în gasirea ei întâmpinam rezistente (…) S-a luat hotarârea de a pregati proclamatia guvernului si toate documentele menite sa apara din primul moment. Am pasit imediat la redactarea proclamatiei (…) Textul pe care-l pregatisem a fost acceptat în întregime, dupa o oarecare discutie„, scria Lucreţiu Pătrăşcanu, un intelectual fin, încrezător în dogmele marxiste.

Citeşte mai mult pe adevarul.ro

Citeşte şi Germanii cred că politica ţării lor este încă influenţată de cel de-Al Doilea Război Mondial