Deficitul bugetar al României împarte economiștii în două tabere. FMI, „mană cerească” sau sperietoare politică?

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revenit în discuțiile economice interne, pe fondul deficitului istoric de 9,3% din PIB în termeni ESA, anunțat de Eurostat. Foarte mulți economiști se întreabă dacă va fi nevoie de un acord cu FMI pentru a stabiliza finanțele publice.

Va contracta România împrumuturi de la FMI? Adrian Câciu: „Luați-o mai la relanti”

În timp ce unii trag semnale de alarmă cu privire la această perspectivă, fostul ministru al Fondurilor Europene, Adrian Câciu, susține că România nu se află în niciun caz în pragul colapsului bugetar.

„Luați-o mai la „relanti” cu apocalipsa bugetară. V-o spune un fost ministru care a scăzut deficitul 21 cu 4 puncte procentuale pe cash (de la 9,6 la la 5,6) și 3 pp pe ESA (de la 9,2 la 6,2) și a scăzut ponderea datoriei publice în PIB cu 2 puncte procentuale (de la 49,5% la 47,5%), în doar un an și două luni! (Date MF, BNR, final 2022). Nu o să fie nici „junk” și nici FMI”, a declarat Adrian Câciu.

Citește și: Ipoteză explozivă: „BNR va deprecia leul cu 35%, nu vor avea de ales”. Românii ar merge cu sacoşa de bani pentru o legătură de pătrunjel la piaţă

Alte articole

Salariile urmează să fie tăiate drastic, ca în 2010, pensiile înghețate, iar TVA-ul să crească la 24%. Avertismentul sumbru al analistului economic Adrian Negrescu

Capcana portării la HIDROELECTRICA. Păcăleala pentru clienţii care visează la facturi mai mici de la 1 iulie 2025

Fostul ministru al Fondurilor Europene oferă o perspectivă opusă asupra cifrelor din spațiul public.

„A, apropo, vedeți un pic la structural și la cheltuieli primare nete, poate înțelegeți cifrele mari care vă combat trompetismul ieftin. În altă ordine de idei, trebuie stimulată puternic economia de producție și cererea agregată. Anul acesta economia internă va ajusta finanțele publice, nu finanțările externe”, transmite Adrian Câciu.

Economistul Adrian Negrescu susține că este „o situație alarmantă”

Reputatul economist Adrian Negrescu oferă, însă, o perspectivă opusă asupra economiei românești, semnalând pericolele majore la care se expune țara noastră dacă nu corectează urgent dezechilibrul bugetar.

„Deficitul bugetar de peste 2,3% din primele trei luni reflectă o situaţie alarmantă pentru România. În acest ritm de cheltuieli, riscăm să pierdem şi bruma de credibilitate pe care o mai avem în faţa investitorilor, cei care împrumută ţara noastră.

Cum necesarul de împrumut al României depăşeşte în acest an 50 de miliarde de euro, dacă investitorii nu vor vedea rapid măsurile necesare pentru a reduce deficitul, probabil vor cere o dobândă tot mai mare sau chiar vor renunţa să mai finanţeze ţara noastră.”, arată economistul.

Citește și : Previziuni sumbre! FMI a înjumătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în 2025

Adrian Negrescu consideră că România ar putea avea nevoie urgentă de sprijin extern, în lipsa reformelor asumate prin PNRR și planul fiscal, și arată că experții FMI pot ajuta țara noastră să îndeplinească reformele la care s-a angajat.

„Pare că FMI devine răul cel mai mic într-o situaţie în care lipsa de apetit pentru reforme este tot mai evidentă. Împinşi de la spate, de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat. Dincolo de speculaţii, realitatea este una extrem de gravă. Avem cel mai mare deficit trimestrial din istoria recentă, mai mare decât la criza precedentă, iar cheltuielile statului continuă să crească într-un ritm îngrijorător.”, mai precizează Adrian Negrescu.

Acesta atrage atenția și asupra semnalelor negative din economie și arată ce se poate întâmpla în lipsa asumării unor reforme.

„Luaţi în calcul că Guvernul şi-a făcut calculele plecând de la o creştere economică de 2,5% în 2025, cu venituri mult mai mari. Realitatea, din păcate, bate filmul, iar politicienii trebuie să se trezească. Până nu va fi prea târziu.

O retrogradare la Junk a României se va traduce într-o scădere economică puternică şi o plecare în masă a investitorilor din ţara noastră. Efectele? Statul va îngheţa toate investiţiile, nu va mai avea bani cu ce să plătească salarii, pensii (90% din banii încasaţi din taxe) iar România se va întoarce în timp la statutul de economie nerecomandată investiţiilor”, mai transmite economistul.