Octav Bjoza, subsecretar de stat pe problemele deţinuţilor politic şi revoluţionarilor, a fost demis de premierul Florin Cîţu. Octav Bjoza, în vârstă de 82 de ani, ocupa funcţia de secretar de stat fusese din vremea guvernării PSD.

„O societate democratică și civilizată, cum este România, rămâne ferm angajată în condamnarea Holocaustului și a oricărei forme de stigmatizare etnică, socială sau religioasă. Este angajamentul fără echivoc al statului român, iar în calitate de prim-ministru, îl voi apăra cu toată convingerea.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Scandalul Clotilde Armand: cum au ajuns USR și Drulă să atacă ...

Partidul Ecologist Român, cotat cu peste 10% în Sectorul 1

A pune în discuție dimensiunile Holocaustului și a încerca să pui pe umerii comunității evreiești aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci și un gest periculos pentru valorile democratice.

Mai mult, încercarea de a justifica și de a aduce argumente pentru ca urmașii criminalilor de război, naziștilor sau fasciștilor, să beneficieze de drepturi din partea statului român (prevăzute de Legea nr.232/2020) este un afront și o mare nedreptate față de toți cei care au suferit din cauza ororilor comunismului și Holocaustului.

O asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă pentru valorile democratice câștigate și apărate cu multe sacrificii în ultimii zeci de ani. Este o abordare incompatibilă cu statutul de membru al echipei noastre guvernamentale și de înalt responsabil al Guvernului României„, a spus premierul Florin Cîţu, citat într-un comunicat de presă transmis de Guvern.

„Este una din cele mai ruşinoase decizii ale PNL. Marii făuritori ai Marii Uniri au murit lângă noi în temniţe, iar acum, un urmaş de-al lor şi-a permis să mă destituie. Este o ruşine, o pagină ruşinoasă a Partidului Liberal“, a declarat Octav Bjoza, citat de Adevărul.

Octav Bjoza, primul deținut politic decorat de Klaus Iohannis

Octav Bjoza a fost primul deţinut politic decorat de preşedintele Klaus Iohannis, în urmă cu cinci ani. În timp ce era student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a fost arestat pentru că făcea parte din „Garda Tineretului Român“, o organizaţie cu opinii liberale şi deschisă spre Occident. La 10 octombrie 1958, Tribunalul Militar Braşov l-a condamnat la 15 de ani de muncă silnică și a fost mutat în 14 locuri de detenţie: Securitatea din Iaşi, Uranus şi Braşov, în închisorile Codlea, Gherla, Jilava, Văcăreşti şi Brăila şi în lagărele de muncă de la Stoieneşti, Periprava şi Grindu.

În plus, a fost deportat şi în Deltă, unde a muncit la recoltarea stufului. A fost eliberat în 1962, însă a fost urmărit de Securitate până la căderea regimului.

Florin Cîţu, mesaj de Ziua Internaţională a Holocaustului: România susţine combaterea tuturor formelor de discriminare

Premierul Florin Cîţu a transmis că, în perioada pe care o traversăm, cinstirea memoriei victimelor Holocaustului nu mai este suficientă, fiind necesare acţiuni concrete. ”România susţine cu tărie combaterea tuturor formelor de discriminare şi a tuturor modalităţilor de propagare a acestora, a discursului instigator la ură şi a antisemitismului”, a transmis prim-ministrul.

„27 ianuarie reprezintă o zi cu o deosebită semnificație simbolică, de comemorare și de omagiere a victimelor tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și de marcare, anul acesta, a 76 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau. Însă, în perioada pe care o traversăm, marcată de o proliferare a teoriilor conspiraționiste, a antisemitismului și a intoleranței, nu este suficient doar să cinstim memoria victimelor Holocaustului și să ne amintim de acestea, ci este cu atât mai mult necesar să transmitem un apel la acțiune. România susține cu tărie combaterea tuturor formelor de discriminare și a tuturor modalităților de propagare a acestora, a discursului instigator la ură și a antisemitismului”, a spus premierul Florin Cîţu într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, în ianuarie.

Citeşte şi: Mesajul lui Klaus Iohannis de Ziua Internaţională a Holocaustului. „Astăzi, pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este prezent mai mult decât ieri”

Premierul spune că „exercitarea Președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, adoptarea, în 2018, a unei legi speciale pentru combaterea antisemitismului, pregătirea unei Strategii naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură reprezintă doar o parte a preocupărilor semnificative ale țării noastre pentru ocrotirea valorilor unei societăți democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale fiecăruia dintre noi”.
„Să nu uităm niciodată să ne exprimăm cu tărie și cu fermitate împotriva intoleranței și a discriminării, ori de câte ori și oriunde ar apărea acestea”, a îndemnat premierul Florin Cîţu.

Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.

Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.

Citeşte şi: Femeie de 92 de ani, condamnată la închisoare, din nou, pentru negarea Holocaustului