Dezinformarea ia amploare în Europa. Doar 12% dintre oameni spun că pot recunoaște știrile false

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, expunerea percepută la dezinformare și știri false este în creștere în toată Europa. În 2025,  peste o treime dintre respondenții din UE (36%) au declarat că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile. Procent care în 2022 era de 28%. Doar 12% au declarat că se simt capabili să le recunoască.

Respondenții au raportat ceea ce credeau a fi știri false, dar sondajul nu a verificat conținutul și nici nu a confirmat că acesta era fals. Adunând răspunsurile „foarte des” și „des”, expunerea percepută la dezinformare și știri false variază de la un procent de 26% în Finlanda și Germania la 57% în Ungaria.

Citește și: Ce salarii câștigă programatorii și inginerii care lucrează la cea mai valoroasă companie din lume

Adunând răspunsurile „foarte des” și „des”, expunerea percepută la dezinformare și știri false variază de la un procent de 26% în Finlanda și Germania la 57% în Ungaria. Printre cele mai scăzute valori, pe lângă Finlanda și Germania (ambele cu procente de 26%), ponderea este de 30%, sau mai mică în Cehia (29%), Suedia (30%), Lituania (30%) și Franța (30%). Olanda, Letonia și Belgia se află la niveluri similare, puțin sub o treime.

Alte articole

Merele vândute în magazinele din Europa conțin „cocktailuri de pesticide”. Experții trag un semnal de alarmă

Rafturile supermarketurilor din Europa, pline de produse cu etichete înșelătoare. Ce spun specialiștii

Eurobarometru: Tot mai mulți europeni se confruntă frecvent cu știri false

Țările din Europa de Est și de Sud tind să raporteze o expunere mai mare la dezinformare, în timp ce Europa de Nord și Vest raportează, în general, niveluri mai scăzute.

Totuși, modelul este neuniform, căci țări precum Luxemburg și Irlanda raportează  o expunere relativ ridicată, în timp ce Cehia, Italia și Portugalia raportează niveluri mai scăzute decât cele așteptate pentru regiunile lor.
În medie, în UE, trei din zece respondenți (31%) au declarat că au fost expuși „uneori” la dezinformări și știri false în ultimele șapte zile. Această pondere variază de la un procent de 24% în Ungaria la 40% în Suedia.

Luându-i în calcul pe cei care au răspuns „uneori”, expunerea percepută crește la aproximativ două treimi dintre respondenți (66%) în UE, o cifră care indică un nivel general foarte ridicat de expunere percepută. În UE, doar 7% au declarat că nu au fost niciodată expuși la dezinformări și știri false, în timp ce 16% au raportat expunere „rară”. Împreună, aceștia reprezintă mai puțin de un sfert dintre respondenți (23%). Totodată, este semnificativ faptul că ponderea celor care au răspuns „nu știu” este relativ mare, de 10% în UE.

Puțin peste șase din zece respondenți (62%) spun că se simt siguri că pot recunoaşte dezinformarea atunci când o întâlnesc. Dintre aceștia, 12% spun că sunt „foarte încrezători”, iar 49% se declară „destul de încrezători”. Restul de aproximativ o treime (32%) admit că nu se simt încrezători.

Față de anul 2022, acest nivel de încredere a scăzut cu două puncte prcentuale în Uniunea Europeană și în multe țări individuale.

„Calitatea și prevalența alfabetizării media și a verificării faptelor în țară pot avea un impact, dar și factorii psihologici (motivele subestimării sau supraestimării capacităților și expunerii cuiva) joacă un rol”, a spus Konrad Bleyer-Simon, cercetător la Centrul pentru Pluralism Media și Libertate Media, pentru Euronews Next.

Totodată, acesta a explicat că impactul dezinformării este mai mare în societățile cu polarizare puternică, inegalitate economică, performanțe educaționale slabe (așa cum arată scorurile PISA), încredere scăzută în instituții și utilizare pe scară largă a comunicării confruntatoriale și populiste de către politicieni.

„Țările sunt mai rezistente la dezinformare dacă au posturi publice de radio și televiziune puternice și independente, o autoreglementare eficientă a mass-media private, un nivel ridicat de încredere în știri și o populație mai predispusă să obțină informații din mass-media decât din rețelele de socializare”, a mai spus el.

Citește și: Un AI dezvoltat de Google şi-a surprins programatorii învăţând o limbă străină pentru care nu fusese antrenat. Care este explicaţia dată de companie