Din cauza gerului extrem, vacanţa de iarnă a fost prelungită. Părinţii şi-au trimis copiii la ţară ca să-i ferească de poluare

Temperatura ar putea coborî luni noaptea până la minus 32 de grade Celsius în Ulaanbaatar unde locuitorii apelează la arderea cărbunelui şi a deşeurilor pentru a se încălzi şi contribuie astfel la creşterea concentraţiei de particule în suspensie. Denumite PM2,5, acestea depăşesc adesea nivelul de 500 mg pe metru cub, de 50 de ori peste cel considerat sigur de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Mongolia, fost satelit sovietic situat între Rusia şi China, a investit bani publici şi ajutoare externe în lupta cu poluarea, însă rezultatele pozitive se lasă aşteptate. Locuitorii susţin că lipsa de acţiune a fost agravată de un scandal de corupţie care a paralizat Parlamentul din această ţară.

Într-o aşezare aglomerată situată la peste 60 de kilometri de Ulaanbaatar, cei cinci nepoţi ai lui Jantsandulam Bold respiră mai uşor după ce au părăsit temporar capitala. ”Aerul proaspăt şi soarele sunt cele mai importante pentru creşterea sănătoasă şi robustă a copiilor„, susţine Jantsandulam, în vârstă de 57 de ani în timp ce prepară ceai cu lapte pentru nepoţii săi într-o iurtă. ”Cel mic avea gripă când a venit aici, însă aerul curat l-a vindecat„, a declarat ea arătând către nepotul în vârstă de cinci ani.

Copiii se apropie de sfârşitul unei vacanţe de două luni, şcolile urmând să se redeschidă începând de lunea viitoare.

Aproximativ 60% din teritoriul Mongoliei este alcătuit din pajişti, iar industria mineritului – în special extracţia cuprului, aurului şi cărbunelui – asigură locurile de muncă, în timp ce deşertul Gobi cuprinde zona sudică. Aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în Ulaanbataar.

Potrivit estimărilor Reuters bazate pe datele ambasadei SUA, media anuală a concentraţiilor de PM2,5 a atins 100 micrograme în Ulaanbaatar în 2018 şi a ajuns la 270 micrograme în luna decembrie.

Concentraţia medie de PM2,5 din cel mai poluat oraş din China, Shijiazhuang, a fost anul trecut de 70 micrograme, în coborâre cu 15,7% faţă de 2017.

OMS recomandă o concentraţie de până la 10 micrograme.

Potrivit OMS, 80% din smogul din Ulaanbaatar a fost provocat de arderea cărbunelui în districtele dominate de locuinţele ”ger”, în care trăiesc mii de migranţi rurali obişnuiţi cu un stil de viaţă nomad.

Conform estimărilor organizaţiei, poluarea este responsabilă de peste 4.000 de decese premature pe an.

Potrivit unui studiu efectuat în comun de UNICEF şi Centrul Naţional pentru Sănătate Publică din Mongolia, copiii care locuiesc în unul dintre districtele din Ulaanbaatar afectate de smog prezintă o funcţie pulmonară cu 40% mai redusă în comparaţie cu cei din zonele rurale.

„Poluarea aerului agravează bolile respiratorii, iar copiii sub cinci ani sunt cei mai vulnerabili deoarece organele lor nu sunt încă mature„, susţine Bolormaa Bumbaa, medic la spitalul de pediatrie din districtul Bayangol din Ulaanbaatar.

Familiile au înfiinţat un grup de presiune cunoscut sub numele de ”Mame şi Taţi împotriva Smogului”, însă protestele pe care le-au organizat în Ulaanbaatar au fost ignorate. În consecinţă, grupul a decis să se concentreze pe a încuraja locuitorii să adopte măsuri de protecţie individuală, după cum a indicat coordonatoarea grupului, Mandakhjargal Tumur. ”Eu nu cred că autorităţile guvernamentale vor face îndeajuns de multe pentru reducerea poluării în următorii ani”, a indicat ea. ”De aceea ne concentrăm acum pe creşterea nivelului de conştientizare”, a adăugat coordonatoarea.

La spitalul Bayangol, Ulzii-Orshikh Otgon, în vârstă de 34 de ani, a fost nevoită să îşi aducă fetiţa de zece luni, Achmaa, diagnosticată cu pneumonie pentru a doua oară în ultima lună. ”Cred că e din cauza poluării”, a spus ea adăugând că aparatele pentru purificarea aerului sunt ineficiente. ”Prin simpla deschidere a uşii, casa noastră se umple cu smog”, a explicat femeia în timp ce o alăpta pe Achmaa în sala de aşteptare a unităţii medicale.

Medicii au sfătuit-o să îşi ducă copiii în afara capitalei, însă femeia nu are rude în mediul rural şi nu îşi permite să achite chiria în altă localitate. ”Factorii de decizie au declarat ani în şir că se luptă cu poluarea. Nu fac decât să irosească miliarde de tugrik pe sobe inutile şi cărbune procesat, care nu schimbă cu nimic situaţia”, a adăugat Otgon.