Discriminare, variantă norvegiană: Lucrătorii ROMÂNI sunt PLĂTIŢI mai PUŢIN decât cei autohtoni

O înregistrare audio cu câţiva muncitori români angajaţi la o firmă din industria piscicolă prin intermediul companiei de recrutare JM Skaret arată că lucrătorii români sunt plătiţi inferior celor norvegieni pentru aceeaşi muncă.

Din înregistrare reiese că românii primesc salarii mai mici decât li s-a promis şi programul de lucru este mai lung decât permite legea. Astfel, salariul ar fi de doar 135 coroane pe oră (circa 16 euro), iar ziua de lucru are uneori şi 18 ore, în condiţiile în care legea prevede salarii de 152 de coroane (circa 18.50 euro) şi 12-13 ore de muncă pe zi. Muncitorii români s-au plâns sindicatelor în legătură cu salariile, iar ulterior au primit diferenţa pentru ianuarie, informează Agerpres.

Responsabili ai JM Skaret contactaţi de NRK au refuzat să comenteze. Directorul general al firmei a trimis NRK un e-mail în care prezintă scuze atât angajaţilor cât şi companiei piscicole şi susţine că oferirea de salarii mai mici a avut la bază o neînţelegere.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Kristin Alsos, cercetătoare la organizaţia independentă FAFO, a evocat în cazul JM Skaret o ‘discriminare sistematică bazată pe origine, dacă norvegienii sunt plătiţi într-un fel şi românii altfel’.

Alte articole

Google a extins în cinci țări suplimentare programul de stimulare a plecărilor voluntare. Până la 12 salarii compensatorii pentru angajații dispuși să părăsească compania

Cele mai bănoase meserii de care fug românii. Sunt plătite cu peste 9.000 de lei și nu e nevoie de studii superioare

FAFO a publicat recent un raport intitulat „Instituţiile pieţei muncii din ţările nordice şi noii lucrători imigranţi: Imigranţi polonezi în Oslo, Copenhaga şi Reykjavik”, ce examinează capacitatea modelului social nordic de a respecta standardele pe piaţa forţei de muncă, în contextul competiţiei salariilor mici. Conform raportului, imigraţia pe scară largă de lucrători din noile state membre ale UE în ţările nordice, care ocupă în majoritate posturi cu nivel redus de calificare în construcţii, producţie şi servicii, a stârnit preocupări în legătură cu aceste aspecte.