Dmitri Medvedev vorbeşte de crearea României Mari: „Consecințele pot fi mult mai puțin amuzante ca hora din parlamentul de la Chişinău”

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este posibilă în mod direct, ci prin crearea „noii Românii Mari”, susține vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, informează TASS. „Republica Moldova a intrat în lunga coadă pentru aderarea la UE, întinsă pe parcursul a zeci de ani. Drum bun! Dar [ei] vor este mai repede! Prin urmare, există o altă cale de a obține aderarea la UE: crearea unei noi Românii Mari”, a spus Medvedev, pe canalul său de Telegram, răspunzând la o întrebare cu privire la cât de repede ar putea adera Moldova la blocul comunitar.

Razboi Ucraina. Se trage cu rachete din Marea Neagră, avertismentul lui Zelenski pentru Europa

Medvedev a menționat că „politicienii români dansează politic în jurul Moldovei” de mult timp. Astăzi, acest lucru se întâmplă la propriu, amintește politicianul rus.

„Prima ședință comună a parlamentelor moldovean și român a fost finalizată prin faptul că legislatorii au dansat ținându-se de mână. A părut destul de amuzant. Cu toate acestea, consecințele pot fi mult mai puțin amuzante”, a spus Medvedev.

Alte articole

Ţara de lângă România care a existat doar cinci zile. Românii, consideraţi cei mai mari duşmani!

Trei copii își așteaptă tatăl acasă de Paști. Nu știu că nu va mai ajunge niciodată. A murit într-un accident rutier în Italia

Război în Ucraina. Armata lui Putin câştigă oraş după oraş, localnicii sunt somaţi să fugă din calea invadatorilor

UE are ca scop ”să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii pe principiul stăpân-sclav”, consideră Maria Zaharova şi denunţă o ”acaparare geopolitică a spaţiului CSI cu scopul de a îndigui Rusia”

Ministerul rus de Extere denunţă vineri decizia celor 27 de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE) drept o manevră geopolitică împotriva Moscovei, în toiul războiului rus în Ucraina, relatează AFP.

Această decizie confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului Comunităţii Statelor Independente (CSI, din care fac parte mai multe foste republici sovietice) contnuă activ cu scopul de a îndigui Rusia”, denunţă într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a dplomaţiei ruse, maria Zaharova.

Această decizie europeană intervine la patru luni după invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie, care are scopul de a pune capăt apropierii Ucrainei de Occident.

UE are ca scop ”să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii pe principiul stăpân-sclav”, apreciază Maria Zaharova.  Ea susţine că Bruxellesul foloseşte ”metode de şantaj politic şi economic” şi exercită presiuni asupra statelor candidate ca acestea să impună ”sancţiuni ilegitime” Moscovei.

”Această abordare agresivă a Uniunii Europene are potenţialul să creeze noi schisme şi noi crize cu mult mai profunde în Europa”, ameninţă ea.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitr Peskov, s-a dovedt mai măsurat în reacţia preşedinţiei ruse. ”Aceasta este o afacere internă a Europei”, a declarat el, subliniind însă că este ”important” ca ”toate aceste procese să nu aducă probleme suplimentare Rusiei”.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat, la rândul său, că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova nu prezintă ”niciun risc” pentru Rusia, pentru că UE nu este oalianţă militară, şi a subliniat că preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că nu se opune acestor aderări.

Însă el a folosit un vocabular marţial prin care a acuzat UE şi NATO că vor să intre în război cu Rusia, aşa cum au făcut-o naziştila vremea lor. ”Hitler a adunat sub stindardul său o mare parte a Europei pentru a lupta împotriva Uniunii Sovietice”, a declarat el într-o vizită în Azerbaidjan.

”Azi, UE şi NATO adună o asemena coaliţie contemporană pentru a lupta şi, într-o mare măsură, pentru a face război cu Rusia”, a acuzat el.

Moscova consideră că livrări de armament occidentale către Ucraina sunt un mod de a purta un război prin procură împotriva Rusiei.

Cei 27 au recunoscut joi, într-un summit UE, la Bruxelles, statutul de state candiate la aderarea la Uniune Ucrainei şi Republicii Moldova. Această decizie istorică marchează începutul unui proces îndelungat şi complex, în vederea unei aderări la UE.

Georgia, care vrea şi ea să adere la UE, este necesar să realizeze reforme pentru a primi statutul de stat candidat.O vastă manifestaţie de susţinere a aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucaz este prevăzută vineri seara în capitala georgiană, Tbilisi.