Donald Trump şochează Occidentul, declarând că Ucraina „poate fi Rusia într-o zi”. Preşedintele SUA a cerut Kievului echivalentul a 500 de miliarde de dolari în pământuri rare

Donald Trump vede şi războiul din Ucraina ca o afacere „Ei pot încheia o înțelegere, pot să nu încheie o înțelegere. Pot fi ruși într-o zi sau pot să nu fie ruși într-o zi”, a spus președintele american Donald Trump într-un interviu acordat luni pentru Fox News, relatează The Guardian.

În interviul acordat cu câteva zile înainte ca vicepreședintele său JD Vance să aibă o primă întâlnire cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump a lansat ideea că Ucraina „poate fi Rusia într-o zi” și a precizat că dorește minerale rare din Ucraina la schimb pentru sprijinul acordat de SUA.

„Vom avea toți acești bani acolo, iar eu spun că îi vreau înapoi. Și le-am spus că vreau echivalentul, în valoare de 500 de miliarde de dolari de minerale rare”, a spus Trump. „Și, în esență, au fost de acord să facă asta, așa că cel puțin nu ne simțim proști”.

De asemenea, Trump a confirmat luni că îl va trimite în curând în Ucraina pe trimisul său special Keith Kellogg, care are sarcina de a elabora o propunere de încetare a luptelor.

Alte articole

Anunţul SUA după convorbirea Trump-Putin: „Liderii au convenit că mişcarea către pace va începe cu o încetare a focului”. Trump, pe Truth Social: „Ne vom face treaba!”

Sirene de alarmă şi explozii răsună la Kiev, după ce Putin şi Trump au vorbit la telefon

Președintele american face presiuni pentru o încheiere rapidă a conflictului, în timp ce Zelenski solicită garanții stricte de securitate din partea Washingtonului ca parte a oricărui acord cu Rusia.

Kievul se teme că orice înțelegere care nu include garanții militare ferme, cum ar fi aderarea la NATO sau desfășurarea de trupe de menținere a păcii, va oferi Kremlinului timp să se regrupeze și să se reînarmeze pentru un nou atac.

Războiul din Ucraina. Zelenski este de acord să dea metale rare în schimbul ajutorului militar al SUA

Purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serghei Nikiforov, a declarat pentru AFP că președintele ucrainean se va întâlni cu JD Vance vineri, în marja conferinței de securitate de la München.

O sursă din administrația ucraineană a declarat că Kellogg va sosi în Ucraina pe 20 februarie, fără a preciza în ce parte a țării va avea loc întrevederea.

Călătoria sa va avea loc cu doar câteva zile înainte de aniversarea a trei ani de la declanșarea războiului, pe 24 februarie.

Zelenski a cerut luni „pace reală și garanții de securitate eficiente” pentru Ucraina. „Securitatea oamenilor, securitatea statului nostru, securitatea relațiilor economice și, desigur, sustenabilitatea resurselor noastre: nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume liberă”, a spus el.

„Toate acestea se decid acum”, a adăugat Zelenski într-un discurs video publicat pe rețelele de socializare.

Donald Trump a spus că vrea să medieze încheierea războiului, dar nu a oferit detaliile unui plan de pace care să aducă la masa negocierilor cele două părți.

Volodimir Zelenski și Vladimir Putin au respins posibilitatea de a avea negocieri directe, iar cele două state au prezentat mereu viziuni diferite privind modul cum se va încheia conflictul.

Putin cere Ucrainei să se retragă din zonele din sudul și estul țării pe care Kievul încă le controlează și consideră inadmisibilă strângerea legăturilor dintre Ucraina și NATO. Zelenski a respins, între timp, orice concesii teritoriale, deși a recunoscut că Ucraina ar putea fi nevoită să se bazeze pe mijloace diplomatice pentru a obține returnarea unor teritorii.

Rusia susține că a anexat cinci regiuni din Ucraina – Crimeea în 2014 și apoi Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie în 2022 – deși nu deține controlul deplin asupra acestora.

Kremlinul a afirmat marţi că „o parte semnificativă” a Ucrainei vrea să fie rusă şi că „aceasta corespunde declaraţiilor” preşedintelui american Donald Trump, care a afirmat cu o zi înainte că Ucraina ar putea deveni „rusă într-o zi”.

„Faptul că o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină rusă şi deja a devenit rusă este o realitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Dmitri Peskov cu referire la anexările a patru regiuni ucrainene, estimând că „aceasta corespunde în mare măsură declaraţiilor preşedintelui Trump”, informează AFP, potrivit Agerpres.

Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină „rusă într-o zi”, declarând că doreşte acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în faţa Rusiei.

„Ei ar putea ajunge la un acord, ei ar putea să nu ajungă la un acord. Ei ar putea fi ruşi într-o zi, după cum ar putea să nu fie ruşi într-o zi”, a declarat preşedintele american într-un interviu pentru canalul Fox News. „Vreau să recuperez” aceşti bani, a continuat Trump, adăugând că a cerut Kievului echivalentul a 500 de miliarde de dolari pământuri rare, metale utilizate în special în electronică. „Cel puţin aşa nu ne-am simţi nişte idioţi”, a afirmat el.

Donald Trump şi regele Iordaniei sunt pregătiţi să aibă o întâlnire tensionată la Washington pe tema viitorului Gaza. Şeful Casei Albe a ameninţat cu sistarea ajutorului american, dacă Iordania şi Egiptul nu-i preiau pe palestinieni

Donald Trump se întâlneşte marţi cu regele Abdullah al Iordaniei, al doilea lider străin primit la Casa Albă de la reinstalarea republicanului în funcţie, dar, spre deosebire de vizita premierului nipon de săptămâna trecută, aceasta va fi probabil o întâlnire tensionată, după ce preşedintele american a cerut Iordaniei să-i preia pe locuitorii din Gaza şi a ameninţat că, în cazul unui refuz, va sista ajutorul pentru ţara arabă aliată a Statelor Unite, relatează Reuters.

Propunerea lui Trump, lansată în urmă cu o săptămână, ca SUA să preia în proprietate Gaza, să mute locuitorii săi şocaţi de război şi să transforme teritoriul devastat de război în „Riviera Orientului Mijlociu” a atras un răspuns negativ din partea lumii arabe.

Regele Abdullah al Iordaniei a declarat că respinge orice mişcare de anexare a teritoriului şi de strămutare a palestinienilor. Marţi, este de aşteptat să îi spună lui Trump că o astfel de decizie ar putea stimula radicalismul, ar răspândi haosul în regiune, ar pune în pericol pacea cu Israelul şi ar ameninţa însăşi supravieţuirea ţării.

În ceea ce îl priveşte, Trump a modificat unele aspecte ale propunerii sale iniţiale, dar le-a dublat pe altele. El şi-a exprimat din ce în ce mai mult nerăbdarea faţă de liderii arabi, care consideră ideea inaplicabilă. Şi-a exprimat, de asemenea, frustrarea faţă de starea ostaticilor eliberaţi şi faţă de anunţul Hamas.

Donald TRUMP AMENINŢĂ IORDANIA ŞI EGIPTUL CU SUSPENDAREA AJUTOARELOR

„Cred că va lua” refugiaţi, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă, luni, referindu-se la regele Abdullah. Întrebat dacă ar înceta să mai acorde ajutor Iordaniei şi Egiptului în cazul în care acestea ar refuza să facă acest lucru, Trump a spus: „Da, poate, sigur, de ce nu… dacă nu sunt de acord, aş putea concepe să reţin ajutorul”.

Situată între Arabia Saudită, Siria, Israel şi Cisiordania ocupată, Iordania găzduieşte deja peste 2 milioane de refugiaţi palestinieni în populaţia sa de 11 milioane de locuitori, iar statutul şi numărul acestora reprezintă de mult timp o sursă de îngrijorare pentru conducerea ţării.

Ammanul a ajuns să depindă de Washington ca cea mai mare sursă de asistenţă economică şi militară de decenii, un ajutor care se ridică acum la peste 1 miliard de dolari pe an.

Iordania a semnat un tratat de pace cu Israelul în 1994, dar a avut relaţii tensionate cu vecinul său.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că propunerea lui Trump în privinţa Gaza merită explorată.

Vicepreşedintele american JD Vance păşeşte marţi pe scena internaţională la summitul de la Paris consacrat inteligenţei artificiale, unde este probabil să transmită un mesaj sincer cu privire la reglementarea europeană a inteligenţei artificiale şi moderarea conţinutului pentru Big Tech, relatează Reuters.

Starea de spirit privind inteligenţa artificială s-a schimbat pe măsură ce această tehnologie ia amploare, stârnind preocupări multiple, de la siguranţă la concurenţă geopolitică, în timp ce ţările concurează pentru a creşte următorul mare gigant al inteligenţei artificiale.

Vicepreşedintele Vance este un critic acerb al moderării conţinutului pe marile platforme tehnologice. În septembrie, el a sugerat că Statele Unite ar putea renunţa la sprijinul pentru alianţa NATO dacă ţările europene vor impune moderarea conţinutului pe platforma de social media X a lui Elon Musk.

„Unul dintre lucrurile despre care va fi vorba în conducerea morală a Americii în timpul mandatului preşedintelui Trump este libertatea de exprimare”, a declarat Vance pentru Breitbart înainte de călătoria sa în Europa, dând tonul discuţiilor sale cu liderii europeni din capitala Franţei. „Vrem ca oamenii să îşi poată spune părerea şi credem că dezbaterea liberă şi deschisă este de fapt un lucru bun. Din păcate, mulţi dintre prietenii noştri europeni au luat-o într-o direcţie greşită”, a declarat Vance.

VANCE VREA SĂ VORBEASCĂ CU LIDERII EUROPENI DESPRE UCRAINA

Şi, ca semn al priorităţilor sale, Vance a declarat pentru Breitbart că se duce la Paris în primul rând pentru a discuta războiul Rusiei din Ucraina cu omologii europeni.

Va avea însă ocazia să o facă mai ales spre sfârşitul săptămânii, la Conferinţa de securitate de la Munchen. Vance va conduce delegaţia americană la summit, unde reprezentanţii a aproape 100 de ţări, inclusiv China, India şi Statele Unite, se vor întâlni pentru a stabili dacă interesele naţionale concurente pot fi reconciliate.

Macron a subliniat o diferenţă luni seara. Franţa nu va „fora, baby, fora” ca Statele Unite, ci îşi va exploata energia nucleară fără emisii de carbon, astfel încât companiile să poată „conecta, baby, conecta” pentru a satisface nevoile vorace de energie ale inteligenţei artificiale.

Macron a declarat că preşedintea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va dezvălui în discursul său de la summitul de marţi o strategie actualizată a blocului european privind inteligenţa artificială, care „va fi o oportunitate unică pentru Europa de a accelera, de a simplifica reglementările”.

Luni, Henna Virkkunen, şefa UE în domeniul digital, a declarat pentru Reuters că UE va reduce birocraţia atunci când există suprapuneri, dar se va asigura, de asemenea, că normele sunt respectate. „Când vine vorba de lumea noastră digitală, Uniunea Europeană este foarte angajată faţă de faptul că dorim să avem un mediu corect, sigur şi democratic”, a punctat ea.

Cancelarul german Olaf Scholz a avut acest mesaj pentru invitaţii de la dineul de luni al summitului: „Îndemn companiile europene să îşi unească forţele pentru un efort comun puternic în direcţia AI made in Europe”, a spus el.

Într-o întâlnire bilaterală, Vance şi von der Leyen vor discuta, de asemenea, probabil, despre creşterea substanţială a tarifelor pentru oţel impuse de Trump.

Preşedintele OpenAI, Sam Altman, ar urma să se adreseze summitului marţi. Un consorţiu condus de Musk a declarat luni că a oferit 97,4 miliarde de dolari pentru a cumpăra organizaţia nonprofit care controlează OpenAI. Altman a postat imediat pe X: „Nu, mulţumesc, dar vom cumpăra Twitter pentru 9,74 miliarde de dolari, dacă doriţi”. Animozitatea dintre cei doi este binecunoscută.

Nu era clar dacă Statele Unite şi alte ţări vor îmbrăţişa un proiect de declaraţie a summitului făcută publică la 30 ianuarie, care face apel la o „abordare incluzivă” a inteligenţei artificiale care să implice mai multe părţi interesate, să se bazeze pe drepturile omului şi să sprijine lumea în curs de dezvoltare. Proiectul de declaraţie, consultat de Reuters, a stabilit priorităţi care includ „evitarea concentrării pieţei” şi „asigurarea sustenabilităţii IA pentru oameni şi planetă”.