Dr. Rafila demontează cele mai frecvente mituri despre COVID. De ce gargara cu bicarbonat sau clorul din apa potabilă nu îl distrug

Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a demontat, într-o intervenţie la Antena 3, cele mai frecvente mituri despre coronavirus. Aflăm, printre altele, de ce nu este eficientă gargara cu bicarbonat de sodiu împotriva coronavirusului, de ce clorul cu care este tratată apa de la robinet nu îl distruge sau ce se va întâmpla cu el atunci când temperaturile vor creşte.

RomaniaTV.net
12 mai 2020, 05:09
Dr. Rafila demontează cele mai frecvente mituri despre COVID. De ce gargara cu bicarbonat sau clorul din apa potabilă nu îl distrug

1. Razele ultraviolete ucid virusul, deci dacă stăm la soare, coronavirusul dispare.

Razele ultraviolete ucid virusul, dar doar dacă acesta se află pe o suprafață care e expusă acestei radiații ultraviolete. Lămpile cu ultraviolete sunt folosite în cabinete medicale, în laboratoare, cabinete stomatologice ca să decontamineze o anumită suprafață. La oameni, COVID se transmite prin picăturile eliminate, indiferent dacă stăm sau nu la soare.

2. Specialiștii au descoperit că vitamina D ajută la combaterea COVID-19. Dacă luăm vitamina D, suntem imuni la coronavirus.

Nu devenim imuni la coronavirus dacă ne administrăm vitamina D, dar e nevoie să luăm vitamina D dacă stăm mult în casă şi nu ne expunem la lumina solară. La vârstnici, e foarte importantă administrarea vitaminei D în această perioadă. Efectul nu e legat de infecția cu coronavirus, ci de sinteza vitaminei D și de metabolismul calciului, care e deficitar la o anumită vârstă. Aproape toate vitamintele, dacă sunt în concentrație normală, eficientizează funcţionarea sistemului imunitar.

Citeşte şi Recomandarea OMS după ieşirea din izolare. Cum ar trebui ridicate restricțiile anti-COVID

3. Coronavirusul cirulă în aer, peste tot, deci este imposibil să ne ferim de el

Nu circulă peste tot. Am văzut multă lume care merge cu bicicleta sau care e singură în mașină și utilizează masca de protecție. Nu e necesar, virusul nu circulă peste tot prin aer. Transmiterea virusului prin aer trebuie să fie condiționată de apropierea de o persoană infectată, care elimină prin vorbire, tuse, strănut picături care pot fi inhalate de alte persoane. Dacă mergem în aer liber, acest pericol nu există.

4. Dacă purtăm toți mască, coronavirusul o să dispară

Acesta nu este chiar un mit. A apărut un studiu care demonstrează că dacă 90% din populație utilizează masca și o utilizează corect, transmiterea scade și epidemia se oprește. 90% e pragul care duce spre scădere. Masca trebuie să protejeze și gura și nasul în același timp. E important ca în părțile laterale să nu existe o cale de comunicare foarte mare. Tocmai de aceea măștile chirurgicale nici nu protejează perfect.

5. Dacă facem gargară cu sare/bicarbonat, eliminăm virusul din gât și nu mai ajunge în plămâni

Virusul nu se multiplică în gât. El e prezent acolo pentru că, în organism, există o infecție pulmonară. Mult mai eficient decât să facem gargară cu sare e să ne spălăm pe dinți. Acesta e un mare câștig, care s-ar putea alătura spălatului pe mâini.

Citeşte şi Simptomul „tăcut” al infecţiei cu coronavirus. Apare în stadiul incipient al bolii

6. Coronavirusul se depune pe orice suprafață și rămâne acolo mai multe zile

Depunerea virusului pe suprafeţe nu reprezintă o problemă. Viabilitatea lui e variabilă, dar un virus nu trebuie doar să fie viabil, ci și infectant. Concret, cantitatea de virus pe care ar trebui să o preiei de pe suprafața respectivă, să o duci la gură sau la ochi și să producă și infecție este foarte greu să fie atinsă prin preluarea de pe o suprafață. Se poate să existe această cale dacă suprafața a fost contaminată pentru că cineva a strănutat pe o astfel de suprafață. Virusul trăiește pe aceste suprafețe de la câteva ore la câteva zile. 

7. Dacă bem apă din rețeaua urbană, tratată cu clor, suntem mai feriți de coronavirus

În apa de băut nu există o cantitate suficientă de clor care să distrugă microbii. Apa e tratată cu clor în România și în alte țări pentru că acesta este un dezinfectant, dar până ajunge la robinet acest clor e utilizat și rămâne o cantitate de clor rezidual foarte mică. Acea cantitate e un fel de indicator al calității apei. Dacă apa nu mai are deloc clor e posibil să aibă micro-organisme.

8. Coronavirusul iubește praful și mizeria, se cuibărește pe bulevarde, străzi, trotuare, case murdare

Toate microorganismele iubesc praful și mizeria. De aceea, cele mai importante recomandări pentru combaterea pericolului reprezentat de mediul ambiant au vizat curăţenia. Curățarea străzilor, a spațiilor publice cu apă și detergent.

Citeşte şi Alexandru Rafila nu recomandă purtarea mănuşilor de protecţie: „Creează un fals sentiment de siguranță”

9. Coronavirusul o să dispară odată cu creşterea temperaturilor

Cel mai probabl, virusul nu va dispărea, dar transmisibilitatea lui va fi mult redusă.

10. Săpunul este cel sigur dezinfectant, mai eficient decât clorul și soluțiile alcoolice

Este corect. Săpunul afectează acest virus foarte rapid pentru că el are un înveliș care e distrus de săpun. E mai bun decât alcoolul. E mai bine să ne spălăm pe mâini decât să purtăm mănuși. Oricum, înainte să punem mănușile și după ce le scoatem, trebuie să ne spălăm pe mâini.