ECONOMIA pe minus: producţia industrială a scăzut cu 14,9%, cifra de afaceri a scăzut cu 12,8%. Previziuni Saxo Bank

Producţia industrială a scăzut cu 14,9% ca serie brută, în primele şapte luni ale anului, şi cu 15,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).

RomaniaTV.net

14 sept. 2020, 06:52

ECONOMIA pe minus: producţia industrială a scăzut cu 14,9%, cifra de afaceri a scăzut cu 12,8%. Previziuni Saxo Bank

„În luna iulie 2020, producţia industrială a crescut faţă de luna precedentă cu 8% ca serie brută şi cu 3,3% serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută cu 6,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 9,9%. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie –31 iulie 2019, producţia industrială a fost mai mică cu 14,9% ca serie brută şi cu 15,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, arată datele INS.

România a produs în lunile de vară cu aproape 10% mai multe maşini decât anul trecut, în aceeaşi perioadă. Dacia Duster, modelul de top

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Angajări Revolut 2024. Se oferă salarii ofertante, program ...

Jachetele bărbăteşti pentru perioadele de tranziţie – ...

În luna iulie 2020, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 8%, datorită creşterilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+8,6%), industria prelucrătoare (+8%) şi industria extractivă (+7,7%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 3,3%, susţinută de creşterile din industria prelucrătoare (+4,3%), industria extractivă (+4,2%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,7%).

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 6,5%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria extractivă (-10,4%), industria prelucrătoare (-7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,6%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică cu 9,9%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-10,4%), industria prelucrătoare (-7,3%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,2%).

În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 14,9%, ca urmare a scăderilor din industria prelucrătoare (-16,5%), industria extractivă (-11%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,2%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele şapte luni, comparativ cu perioada similară din 2019, a fost mai mică cu 15,7%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-16,9%), industria extractivă (-10,3%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7%).

Indicele producţiei industriale (IPI) este un indice de volum şi măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial dintr-o perioadă faţă de alta. Indicii producţiei industriale descriu evoluţia industriei pe total, secţiuni (industria extractivă, prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat), diviziuni CAEN Rev.2, precum şi pe marile grupe industriale.

INS: Cifra de afaceri din industrie pe total, în termeni nominali, a scăzut cu 12,8% în primele şapte luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2019

Cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a scăzut cu 12,8% în primele şapte luni ale acestui an, faţă de perioada similară din 2019, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).

„În luna iulie 2020, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă cu 11%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedenta scăzut cu 5,9%. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie -31 iulie 2019, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a scăzut cu 12,8%”, arată datele INS.

Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut, pe total, cu 11% datorită creşterii înregistrate în industria prelucrătoare (+11,2%) şi în industria extractivă (+4,9%).

Pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+14,8%), industria bunurilor intermediare (+11,4%), industria bunurilor de capital (+11%), industria energetică (+10,5%) şi industria bunurilor de uz curent (+9,7%).

Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2020, faţă de luna iulie 2019, a scăzut pe ansamblu cu 5,9%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-11,8%) şi în industria prelucrătoare (-5,7%). Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-39,9%), industria bunurilor de capital (-8,6%) şi industria bunurilor de uz curent (-1,4%).

Creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+21,1%) şi industria bunurilor intermediare (+0,1%).

De asemenea, cifra de afaceri din industrie, în perioada ianuarie-iulie, comparativ cu perioada similară din 2019, a scăzut pe ansamblu cu 12,8%, ca urmare a scăderii industriei extractive (-14,8%) şi industriei prelucrătoare (-12,7%). Pe marile grupe industriale scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (-32,9%), industria bunurilor de capital (-19,3%), industria bunurilor intermediare (-7,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-2,6%) şi industria bunurilor de uz curent (-2,6%).

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada de referinţă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.

Saxo Bank: Preţul petrolului rămâne sub presiune pe fondul îngrijorărilor privind economia

Pofta de risc, aşa cum se observă prin comportamentul în rândul acţiunilor megacap din SUA, a înregistrat un revers în urma valului de activitate din iulie şi august.

Această evoluţie, combinată cu un dolar care a încetat să scadă, creşterea cazurilor de coronavirus şi îngrijorarea cu privire la momentul lansării unui vaccin, au jucat un rol în toată această poveste, arată o analiză Saxo Bank.

Cel mai puternic afectat în ultima săptămână a fost sectorul energetic, care pe fondul semnelor de încetinire a cererii de combustibil, a început să vadă preţul petrolului şi al combustibilului ajustat în jos, pentru a reflecta mai bine elementele economice fundamentale actuale, care arată semne de slăbire.

Sectorul cerealelor a menţinut un impuls puternic înainte de raportul guvernului SUA de vineri, care era de aşteptat să confirme o producţie mai mică din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a stocurilor finale mai scăzute, ca urmare a cererii foarte puternice din China.

Analiza Saxo Bank arată că metalele preţioase şi-au continuat consolidarea într-o gamă relativ largă, aurul şi argintul tranzacţionate mai sus în cursul săptămânii.

„Semnele deteriorării relaţiilor dintre SUA şi China, împreună cu cererea continuă de acoperire a inflaţiei, văzută prin cererea puternică de aur prin intermediul fondurilor tranzacţionate la bursă, au contribuit la compensarea elanului generat de reducerea generală a apetitului pentru risc”, arată analiza.

Platina funcţionează în mod normal după cum „cântă” aurul. În cea mai recentă actualizare trimestrială a acestora, Consiliul Mondial pentru Investiţii în Platină (WPIC) şi-a revizuit perspectivele din 2020, de la un excedent la un deficit. Schimbările cauzate de pandemie au redus accesul la materialul reciclat, precum şi la aprovizionarea din Africa de Sud, cel mai mare producător din lume – adăugând la un risc global sporit pe care ei, precum şi Saxo Bank, astfel că se aşteaptă să conducă în continuare cererea investitorilor pentru active hard.

„Platina a văzut, de la scandalul diesel de acum câţiva ani, spreadul său cu aur trecând de la premium la actualul discount de peste 1000 de dolari pe uncie. În timp ce aurul a atins un nivel record, atât platina, cât şi argintul (un alt metal semi-harnic) rămân cu mult sub recordurile lor. Platina a atins un vârf de 2300 $ / uncie la începutul anului 2008, înainte de a se prăbuşi cu 68% în timpul crizei financiare globale mai târziu în acel an. Din perspectiva investiţiilor, cea mai mare provocare a platinei rămâne lipsa de lichiditate, fiind o piaţă mult mai mică decât aurul. Acesta este unul dintre motivele probabile pentru care, în ciuda unei perspective îmbunătăţite, a înregistrat o cerere redusă din partea administratorilor de active care operează în dimensiuni pe care platina le-ar fi greu să le gestioneze”, scriu cei de la Saxo-Bank.

Potrivit lor, zona cheie de rezistenţă este în prezent între 1000 de dolari / uncie şi 1.040 de dolari / uncie, unde a fost respinsă de mai multe ori în ultimii trei ani.

În agricultură, sectorul cerealelor a înregistrat câştiguri puternice în ultimele cinci săptămâni, din cauza grijilor legate de vreme, a dolarului mai slab şi a cererii chineze puternice, toate contribuind la crearea unui context bullish.

Petrolul rămâne, însă, sub presiunea unor elemente economice fundamentale mai slabe, deoarece recuperarea cererii globale de energie continuă să dea semne de blocare. Multe ţări din întreaga lume, în special în Europa şi Asia, se află acum în mijlocul unui al doilea val de coronavirus.

„Ca urmare, creşterea cererii de combustibil s-a oprit odată cu munca de la domiciliu şi lipsa călătoriilor de agrement şi de afaceri – ambele, semne că va dura mai mult decât se anticipa pentru a reveni la un nivel de cerere de energie anterior al virusului”, se arată în analiză.

În perioada de tranzacţionare din iunie, datele de pe piaţa fizică începuseră să trimită semnale că preţul şi fundamentele actuale nu se sincronizează. S-a văzut un contango în creştere, cu preţuri spot tranzacţionate la o reducere tot mai mare până în lunile următoare, pe măsură ce rezervoarele de depozitare se umplu ca răspuns la marjele slabe ale rafinăriilor, în principal din cauza unui surplus de motorină şi a combustibilului pentru avioane.

„Ceea ce a trebuit să se întâmple pentru o corecţie a fost o deteriorare a apetitului general pentru risc, astfel cum se observă prin corecţia acţiunilor (tehnologice) din SUA şi a dolarului. La ţiţeiul Brent, întreruperea tendinţei ascendente din iunie a fost declanşatorul tehnic, care a început în cele din urmă o mişcare pentru a alinia preţurile şi fundamentele. Nu credem că vom vedea un nou sell-off dramatic al ţiţeiului, dar trebuie să acceptăm că pandemia şi îndoielile cu privire la momentul apariţiei unui vaccin ar putea continua să întârzie până anul viitor recuperarea înapoi la 50 USD / baril pentru ţiţeiul Brent. Reducerea lentă a cererii va întâmpina rezistenţă din partea grupului OPEC+, care, în retrospectivă, a crescut producţia înainte ca cererea să se fi recuperat suficient pentru a absorbi barilii suplimentari”, conform sursei citate.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News