El este cel mai bătrân câine din lume! Are 31 de ani, trăiește în Portugalia și îl cheamă Bobi(ță)! Arată ca orice maidanez din spatele blocului, dar e în Cartea Recordurilor!

El este cel mai bătrân câine din lume! Familia patrupedului nu a vrut ca acest eveniment să nu treacă neobservat așa că a organizat o petrecere pe cinste, în satul Conqueiros din sudul Portugaliei, demnă de Cartea recordurilor.

Citește și Un câine a fost încredințat, la partaj, în condiții asemănătoare celor ale copiilor. Doi avocați orădeni au demonstrat că patrupedul este ființă vie, nu bun mobil

El este cel mai batran caine din lume!

Leonel Costa, proprietarul lui Bobi, a declarat chiar înainte de marele eveniment, pentru Guinness World Records, că va fi vorba despre o petrecere tradițională, la care vor lua parte peste 100 de persoane și că va fi prezentă și o trupă de dans.

De când a fost încoronat cel mai bătrân câine din lume, Bobi, care la prima vedere arată ca un maidanez din spatele blocului, s-a bucurat de foarte multă atenție atât din partea stăpânilor săi, cât și a jurnaliștilor, dar și a oamenilor ce și-au dorit să facă poze cu el.

Alte articole

Un român a intrat în Cartea recordurilor, după ce a descoperit cel mai lung șarpe din lume: „Este întotdeauna meritul unei echipe”

Cum îl cheamă pe omul cu cel mai lung nume din istorie. Este format din 2.253 de cuvinte și are nevoie de 20 de minute ca să-l rostească

„Au fost interesați mulți jurnaliști, iar mulți oameni vin din toată lumea să facă o poză cu Bobi”, a declarat Leonel Costa.

Bobi este un câine din rasa Rafeiro do Alentejo care are o speranță medie de viață între 12 și 14 ani, însă nimeni nu își explică cum a reușit să trăiască atât de mult timp.

”Bobi a fost un războinic în toți acești ani, numai el știe cum a rezistat, nu trebuie să fie ușor pentru că durata medie de viață a unui astfel de câine nu este atât de mare și dacă vorbi numai el ar putea explica cum de a avut acest succes”, a spus proprietarul patrupedului.

Leonel Costa avea opt ani atunci când Bobi și cei trei frați ai săi au venit pe lume. Bărbatul a declarat ca părinții săi aveau prea multe animale și au fost nevoiți sa eutanasieze cățeii, însă Bobi a scăpat ca prin minune.

„Aveam opt ani. Tatăl meu a fost vânător și întotdeauna am avut mulți câini”, a spus Leonel Costa.

Dat fiind faptul că aveau deja un număr destul de mare de animale, tatăl lui Leonel a luat decizia de a nu păstra puiuții nou-născuți.

„Din păcate, la vremea aceea era considerat normal de către persoanele în vârstă care nu puteau avea mai multe animale acasă […] să ducă animalele într-o groapă pentru ca acestea să nu supraviețuiască”, îşi aminteşte Leonel.

Din acest motiv, părinții lui Leonel au pândit momentul în care cățelușa Gira și-a lăsat puii singuri, astfel încât să îi poată lua din culcușul lor. În graba din momentul respectiv, aceștia nu au realizat că au lăsat un puiuț în urmă. Leonel, alături de frații să au observat că Gira continua să viziteze anexa unde născuse puii. Așa l-au descoperit pe micuțul Bobi care reușise să se camufleze printre lemnele din încăpere. Leonel a păstrat secretul, iar până când părinții au descoperit cățelul, acesta deschisese ochișorii. Familia s-a decis să îl păstreze.

Se pare că, longevitatea lui Bobi s-ar datora faptului că a trăit într-un mediu pașnic și liniștit, departe de poluarea și agitația din orașe. Cățelul nu a fost niciodată legat, din contră, a avut mereu libertatea de a explora și de a se plimba prin pădurile din jurul casei. Bobi este un cățel sociabil, tocmai pentru ca a trăit mereu înconjurat de multe alte animale. Totuși vârsta începe să își spună cuvântul. Vederea lui Bobi s-a înrăutățit, iar Leonel îl observă adesea ciocnindu-se de diferite obstacole. Tot din această cauză, Bobi se odihnește mai mult decât înainte, iar în zilele răcoroase preferă să se odihnească lângă foc. În ceea ce privește dieta sa, Bobi a mâncat întotdeauna „hrană umană”.

Citește și Povestea impresionantă a lui Cooper, câinele care a mers pe jos timp de patru săptămâni pentru a-și căuta stăpânul. „Nu-mi vine să cred că este acasă”