Elan Schwartzenberg, admis ca martor în dosarul lui Radu Mazăre, privind locuinţele sociale din Constanţa

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire internaţională, după ce Tribunalul Bucureşti a emis, pe data de 10 iunie, mandat de arestare preventivă în lipsă, pe numele acestuia.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”.

„În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, preciza DNA într-un comuncat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană”, au explicat procurorii.

Alte articole

CUTIA NEAGRĂ. Circuitul banilor spre Călin Georgescu, reţeaua ocultă care l-a sprijinit pe „ales”

Cauza este disjunsă din dosarul în care a fost trimis în judecată Radu Mazăre, fiind acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă” -, pentru a îl ajuta pe aceasta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

Potrivit rechizitoriului DNA, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire a unor locuinţe modulare grupate in Campusul Social “Henri Coandă”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.

În acest context, Avraham Morgenstern i-a dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Anchetatorii susţin că din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o bancă din Israel.

“Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore, conturi deschise la bănci din străinătate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre a iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri.

În ce priveşte acuzaţiile de fals în declaraţii, procurorii au stabilit că, în declaraţiile de avere depuse în perioada 2011-2012, Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.

Procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre, precum şi pe sumele de 18.550 de euro şi 114 dolari ridicate de la fostul primar în urma percheziţiilor.

Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.