Europa Centrală, copleşită de pandemie. Cu ce probleme se confruntă statele din această parte a Europei

În primăvară, odată cu debutul pandemiei, țări precum Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia și-au închis frontierele. Au mai închis, de asemenea, școlile, restaurantele, barurile și majoritatea magazinelor. Consecinţă a acestor măsuri, infecţia s-a răspândit mai puţin decât în Europa de Vest.

Vara a venit, însă, cu măsuri de relaxare. Şcolile au fost redeschise, oamenii au mers în concedii şi în ţară, dar şi în afara graniţelor ţărilor, iar acest lucru a conds la o creştere uriașă a infecțiilor.

Cehia, cea mai mare rată de infectare din UE

Cehia are cea mai mare rată de infectare din UE, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. În timpul verii, în această ţară se înregistrau 200 de cazuri pe zi. Numărul acestora a început să crească în septembrie și mai mult în octombrie, atingând, pe 9 octombrie, un record zilnic de 8.618.

Restul Europei Centrale se află pe o traiectorie paralelă. Slovacia are de 10 ori mai multe cazuri zilnice decât la sfârșitul verii, iar Polonia crește într-un ritm similar, atingând, pe 9 octombrie, un record de 5.300 de cazuri noi. Ungaria a trecut de la doar nouă cazuri noi pe 2 august la 1.374 pe 9 octombrie, în timp ce cazurile României s-au triplat din vară până pe 9 octombrie, când s-au înregistrat 3.517 de noi infectări.

Citeste si Vizita lui Dragnea la hotelul lui Trump, în presa americană. Preşedintele SUA, acuzat că s-a folosit de funcţie pentru a câştiga bani

Numărul de decese, de internări, precum şi numărul pacienţilor care au nevoie de terapie intensivă au crescut şi ele brusc. Acest lucru stă la baza crizei sanitare în cele mai multe state din această regiune a Europei. Cheltuielile cu asistenţa medicală cresc, iar medicii și asistenții sunt insuficienţi, numărul lor fiind mult sunt nivelurile din Europa de Vest.

Konstanty Szułdrzyński, medic la Spitalul Universitar din Cracovia, este de părere că Polonia va fi capabilă să facă față pandemiei dacă noile cazuri ar rămâne în jur de 2.000 pe zi. Doar că 2.000 de cazuri pe zi reprezintă mai puțin de jumătate din rata înregistrată în ultimele zile.

Virusul a pus presiune pe sistemele de sănătate din întreaga Europă Centrală

Virusul a pus presiune pe sistemele de sănătate care se confruntă cu lipsa resurselor şi cu niveluri ridicate de infecții nosocomiale.

Ungaria se mândrește cu o educație medicală de înaltă calitate – cu studenți străini care urmează cursurile universitățile de medicină din Ungaria – dar mulți medici maghiari pleacă pentru locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest. Atât medicii, cât și pacienții se plâng adesea de condițiile proaste din spitalele din Ungaria – pandemia exacerbând grijile.

Situaţia din Ungaria se regăseşte şi în alte ţări. Deși medicii polonezi au acum salarii mari, în trecut mulţi dintre ei au părăsit Polinia pentru câştiguri mai mari în alte ţări, iar acele locuri rămase vacante nu au fost niciodată ocupate. Polonia are doar 237 de medici la 100.000 de persoane, cel mai mic nivel din UE, potrivit Eurostat. Ungaria are 338 la 100.000 de persoane și Slovacia 352 la 100.000 de persoane, în timp ce Germania are 431 de medici la 100.000 de persoane.

Când vine vorba de asistenți medicali, România are doar 73,9 la 100.000 de oameni, iar Polonia are 510 asistenţi medicali la 100.000 de oameni, în timp ce Germania are 1.106.

Cheltuielile pentru domeniul sănătății sunt, de asemenea, mult mai mici ca procent din PIB. Începând din 2017, România a cheltuit doar 5,2% din PIB pentru sănătate, cel mai mic procent din UE, în timp ce Polonia a cheltuit 6,5%, iar Ungaria 6,9%, potrivit datelor UE. Cehia investeşte în sănătate 7,2 la sută din PIB, ceea ce se apropie de media UE de 9,9 la sută din PIB.

Asta înseamnă că sistemele medicale din Europa Centrală nu au capacitatea de a face față unei urgențe de lungă durată, cum este această pandemie.

„Sistemul nostru a funcţionat la limită chiar înainte de pandemie”, a spus Szułdrzyński, arătând timpii lungi de așteptare și rezultatele mai slabe pentru boli precum cancerul. „Dacă dedicăm toate resursele și timpul nostru coronavirusului, o problemă și mai mare va fi că sistemul va nu va mai putea trata oameni care suferă de alte boli decât coronavirus.”

Capacitatea de testare în Europa Centrală

În întreaga Europă Centrală, există plângeri că autoritățile nu efectuează suficiente teste şi asta deoarece există anumite criterii de eligibilitatea celor care pot fi testaţi. Se crede că numărul real de oameni infectaţi este probabil mult mai mare.

Citeste si Bill Gates, principala condiţie pentru revenirea la „viața normală”: „Singurul mod în care oamenii se pot întoarce pe drumul cel bun”

Un indiciu că se efectuează prea puține teste este nivelul foarte ridicat de rezultate pozitive. În Polonia sâmbătă, 18% dintre teste au fost pozitive. În schimb, Organizația Mondială a Sănătății a sfătuit guvernele că procentul rezultatelor pozitive ale testelor ar trebui să fie sub 5.

„Se considera ca facem suficiente teste atunci când 95% din testele efectuate sunt negative, nu este cazul acum, ceea ce înseamnă că nu facem suficiente teste”, a spus János Mucsi,, medic pneumolog din Ungaria.

„Nu îi putem urmări pe cei care infectează și, astfel, aceştia vor transmite virusul altor oameni. Se vor infecta mulţi, vor ajunge mai mulți în spital, vor muri din ce în ce mai mulți, sistemul de sănătate va fi epuizat”, mai spune medicul.

Guvernele încep să reacţioneze

Pe 9 octombrie, Polonia a declarat întreaga țară „zonă galbenă”, cu unele regiuni „roșii”, acolo unde riscul de contaminare este foarte ridicat. Toată lumea trebuie acum să poarte măști în aer liber, iar orele de baruri și restaurante au fost restricționate.

Cehia a declarat stare de urgență de 30 de zile începând cu 1 octombrie; începând de pe 12 octombrie, intră în vigoare o serie de noi restricții, inclusiv suspendarea cursurilor faţă în faţă la universităţi. De asemenea, au fost introduse restricţii pentru centrele de fitness, restaurante, baruri și evenimente culturale. 

Guvernul maghiar a anunțat luna aceasta creșteri salariale pentru medici, în timp ce frontierele țării – cu unele excepţii – rămân închise străinilor. Internările și numărul pacienților care au nevoie de ventilaţie mecanică sunt în creștere. „Dacă ne vom strânge împreună, atunci vom reuși din nou fără a trebui să închidem țara”, a declarat premierul maghiar Viktor Orbán într-un interviu.